A trecut UN SECOL, dar nimeni nu a fost CONDAMNAT. Singurul MARTIR al UNIRII, executat în timp ce flutura TRICOLORUL

Una dintre cele mai mari controversate povești legate de Marea Unire din 1918 este cea a tânărului Ion Arion, considerat de istorici „martirul Unirii”, care a murit cu tricolorul în mână, împușcat în timp ce venea la Marea Adunare de la Alba Iulia, printre suspecți fiind și membri ai Gărzii Maghiare.

Cazul a fost anchetat, dar clasat din lipsă de dovezi, iar după 100 de ani nu s-a găsit niciun vinovat.

Istoricul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Tudor Roșu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că Ion Arion a murit la vârsta de 24 de ani, după ce a fost împușcat de mai multe ori în zona pieptului, focurile fiind trase de la etajul Gării CFR din Teiuș, dar și dintr-o garnitură de tren germană de pe liniile inferioare.

CONTROVERSĂ„Dacă nu mă arestau, sigur eram pe locul 1“. Fănel Bogos își umilește competitorii și din pușcărie. Afaceristul trimis după gratii a intrat în Topul național al Firmelor

14:24

SĂNĂTATECNAS a publicat forma actualizată a proiectului de modificare a Contractului-cadru. Sunt reglementate condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

14:08

Înainte să fie împușcat, tânărul Ion Arion a coborât în Gara CFR Teiuș și a intrat într-o horă alături de locuitori ai comunei clujene Iara.

„A fluturat drapelul pe geam și de la etajul Gării din Teiuș s-a pornit foc asupra trenului, când deja era în mișcare. Se pare că s-a tras și dintr-o garnitură de tren germană de pe liniile inferioare. A fost ales să fie purtătorul steagului delegației (n.r. comunității) sale. Neoficial spun delegație, a nu se confunda cu cele oficiale”, a spus Tudor Roșu.

Trenul mergea pe direcția Apahida – Teiuș – Alba Iulia și incidentul s-a petrecut la Teiuș. Ion Arion ar fi singurul om care a murit pentru că milita pentru unirea Transilvaniei cu România, potrivit istoricilor.

Acesta a primit mai multe gloanțe în zona pieptului și a murit până când trenul a ajuns de la Teiuș la Alba Iulia, distanță de 15 kilometri pe care a parcurs-o într-o oră.

La acea vreme, în 30 noiembrie și 1 decembrie, căile ferate erau foarte aglomerate și erau adăugate garnituri de tren suplimentare, deoarece fiecare comună cu pretenții voia să aibă reprezentanți la Alba Iulia.

Când trenul a ajuns la Alba Iulia, Ion Arion era deja mort, trupul său a fost depus pe catafalc la biserica din cartierul Maieri, în zona gării din Alba Iulia. Mormântul a fost restaurat de autoritățile locale, în 2018, după ce mai mulți ani a rămas neîngrijit.

În cazul uciderii lui Ion Arion a fost deschisă o anchetă, care în primă fază a fost derulată de autoritățile maghiare, mai exact un procuror din Cluj-Napoca.

Dosarul uciderii lui Ion Arion cuprinde însemnări și declarații chiar și din 1920, iar un raport de atunci al Procuraturii Alba Iulia arată: „În contra inculpatului Iuliu Andrasi ridic acuza pentru crima de asasinare comisă în gara Teiuș, la 30 noiembrie 1918, asupra trenului de persoane care vinea la adunarea națională Română la Alba Iulia, după vagonul de poștă fiind adăpostit în mai multe rânduri cu intențiunea precujetată a împușcat asupra decedatului Ioan când acesta ținea în mână steagul tricolor românesc, în urma cărei împușcături a murit subit”.

În dimineața zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegați aleși din toate categoriile sociale și veniți de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.

În cadrul Marii Adunări Naționale s-a prezentat Rezoluția de Unire care cuprindea un amplu și avansat program de reforme democratice care urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluția adoptată de Marea Adunare Națională, primită cu entuziasm de mulțimea masată pe întinsul platou din spatele cetății, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România și a conturat totodată sensul dezvoltării democratice a societății românești.

Rezoluția Marii Adunări Naționale a fost citită delegaților de către Vasile Goldiș, iar apoi a fost votată.

Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Națională a României.