Abdicarea, un gest tot mai POPULAR în epoca modernă. În ultimii șase ani, au abdicat 4 monarhi și un PAPĂ

Prințul moștenitor Naruhito va urca pe tronul Crizantemei pe 1 mai, la o zi după abdicarea tatălui său, împăratul Akihito, în vârstă de 85 de ani. Akihito a moștenit tronul Crizantemei în 1989, devenind al 125-lea împărat al Japoniei, după moartea tatălui său, împăratul Hirohito.

Akihito este primul împărat japonez care alege să abdice în ultimele două secole.

Progresele uriașe înregistrate în medicină și speranța de viață din ce în ce mai mare se traduce și printr-o erodare a conceptului de monarh pe viață, iar gestul abdicării începe să fie din ce în ce mai frecvent.

Cele mai recente abdicări:

– Papa Benedict –

Pe 11 februarie 2013, papa Benedict al XVI-lea a uimit întreaga lume cu anunțul potrivit căruia va renunța la funcția sa din cauza unor probleme de sănătate. Era primul suveran pontif care abdica din motive medicale în ultimii 700 de ani.

Într-un discurs susținut în limba latină la Vatican, suveranul pontif de origine germană de 85 de ani spunea cardinalilor că, „din cauza vârstei avansate”, nu mai putea să își desfășoare activitatea în mod corespunzător. Benedict, care a suferit de artrită și un accident vascular cerebral încă de când era cardinal, a renunțat efectiv la scaunul papal pe 28 februarie 2013.

Singurul papă care a recurs anterior la acest gest a fost Celestine al V-lea, un simplu călugăr ales suveran pontif, împotriva voinței sale, în 1294.

– Regele belgienilor –

Tot în 2013, dar, în iulie „Regele belgienilor” Albert al II-lea, a anunțat că va abdica pentru că este prea bolnav și prea slăbit. Avea 79 de ani și petrecuse 20 de ani pe tronul micii țări europene.

Era prima abdicare voluntară din istoria Belgiei, care și-a obținut independența de Olanda în 1831. Monarhia belgiană a jucat un rol crucial în menținerea unității naționale într-o țară divizată între Wallonia vorbitoare de franceză și Flandra vorbitoare de olandeză.

– ‘Trix’, regina Olandei –

Regina Beatrix a Olandei a abdicat și ea în același an 2013, la vârsta de 74 de ani, dar nu din cauză că ar fi fost bolnavă, ci pentru că a dorit să fie înlocuită de fiul său Willem Alexander, să predea ștafeta „unei noi generații”. Willem Alexander a fost primul rege al țării din ultimii peste 120 de ani.

– Regele Carlos al Spaniei –

În iunie 2014, regele Juan Carlos al Spaniei a abdicat în favoarea fiului său, Felipe al VI-lea, după 39 de ani petrecuți pe tron. Juan Carlos a contribuit la impunerea democrației în Spania, după moartea dictatorului Francisco Franco, în 1975, dar a fost implicat și în mai multe scandaluri – de exemplu, cel de corupție care i-a vizat pe fiica sa mai mică, infanta Cristina, și soțul acesteia.

Motivul abdicării a fost același ca al reginei Beatrix, predarea unei ștafete.

– Șeicul Hamad bin Khalifa al-Thani din Qatar –

A abdicat în 2013, după 18 ani pe tron, o raritate în lumea arabă. Emirul, pe atunci în vârstă de 61 de ani, suferea de probleme renale. Motivul oficial al abdicării a fost însă faptul că a dorit să ofere o șansă noii generații. Șeicul Tamim, fiul său, a devenit liderul Qatarului, la vârsta de 33 de ani.