Adevărul despre moartea lui Mihai Eminescu. Un volum care prezintă o abordare nouă a morții poetului, lansat joi, la Academia Română

Volumul este o restituire morală a adevărului medical privind maladiile lui Eminescu și ultimii săi ani de viață, realizat într-o perspectivă interdisciplinară și inedită în 10 articole complementare semnate de specialiști de prestigiu din medicina românească actuală – Irinel Popescu, Ioan Aurel Pop, Cecilia Cârjă, Ioana Bonda, Victor A. Voicu, Octavian Buda, Dan Prelipceanu, Călin Giurcăneanu, Bogdan O. Popescu, Eduard Apetrei, Codruț Sarafoleanu, Vladimir Beliș – precedate de un „Argument”, de Eugen Simion, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

Din perspectiva diferitelor specialități medicale, este desființat mitul privind moartea poetului în urma unei lovituri, precum și diagnosticul de sifilis care i-a fost atribuit lui Eminescu, din cauza căruia și-a petrecut ultimii ani de viață în instituția doctorului Șuțu, se mai arată în comunicatul citat.

REVELION Ce a putut scrie o româncă pe salata Boeuf. A observat greșeala abia în noaptea de Revelion

09:30

SPORT Cum arată programul optimilor la Cupa Africii pe Națiuni! Ngezana de la FCSB se va duela cu „leii neîmblânziți”, un antrenor român pleacă acasă

09:28

Astfel, articolul academicianului Victor A. Voicu („A contribuit intoxicația iatrogenă cu mercur la patografia lui Eminescu?”) arată că, pe fondul unei afecțiuni de tip bipolar care nu a fost corect diagnosticată, Mihai Eminescu a primit diagnosticul eronat de sifilis, generând un tratament, standard la vremea respectivă, cu mercur. Din păcate, administrarea de lungă durată și în mod repetat a generat agravarea stării de sănătate a lui Eminescu și a contribuit la sfârșitul lui prematur.

De asemenea, Dan Prelipceanu aduce o serie de „Argumente din perspectiva psihiatriei actuale”, în timp ce Eduard Apetrei oferă o serie de „Date privind patologia cardiovasculară la Eminescu”.

Cu ocazia lansării volumului, care va avea loc joi, de la ora 12.30, autorii vor prezenta succint contribuția personală din cadrul cărții.

Camera Deputaților a adoptat, pe 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, inițiat de aproximativ 50 de parlamentari, prin care ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu – 15 ianuarie – a devenit Ziua Culturii Naționale.