Adevărul despre moartea lui Mihai Eminescu. Un volum care prezintă o abordare nouă a morții poetului, lansat joi, la Academia Română

Volumul este o restituire morală a adevărului medical privind maladiile lui Eminescu și ultimii săi ani de viață, realizat într-o perspectivă interdisciplinară și inedită în 10 articole complementare semnate de specialiști de prestigiu din medicina românească actuală – Irinel Popescu, Ioan Aurel Pop, Cecilia Cârjă, Ioana Bonda, Victor A. Voicu, Octavian Buda, Dan Prelipceanu, Călin Giurcăneanu, Bogdan O. Popescu, Eduard Apetrei, Codruț Sarafoleanu, Vladimir Beliș – precedate de un „Argument”, de Eugen Simion, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

Din perspectiva diferitelor specialități medicale, este desființat mitul privind moartea poetului în urma unei lovituri, precum și diagnosticul de sifilis care i-a fost atribuit lui Eminescu, din cauza căruia și-a petrecut ultimii ani de viață în instituția doctorului Șuțu, se mai arată în comunicatul citat.

SOCIAL TABEL | Ce probabilitate există să fii concediat în 2026, în funcție de meseria ta. Job-ul din România cu 85% șanse de concediere

00:00

AFACERI Forbes: Elon Musk a devenit prima persoană a cărei avere a depășit 700 de miliarde de dolari

22:15

Astfel, articolul academicianului Victor A. Voicu („A contribuit intoxicația iatrogenă cu mercur la patografia lui Eminescu?”) arată că, pe fondul unei afecțiuni de tip bipolar care nu a fost corect diagnosticată, Mihai Eminescu a primit diagnosticul eronat de sifilis, generând un tratament, standard la vremea respectivă, cu mercur. Din păcate, administrarea de lungă durată și în mod repetat a generat agravarea stării de sănătate a lui Eminescu și a contribuit la sfârșitul lui prematur.

De asemenea, Dan Prelipceanu aduce o serie de „Argumente din perspectiva psihiatriei actuale”, în timp ce Eduard Apetrei oferă o serie de „Date privind patologia cardiovasculară la Eminescu”.

Cu ocazia lansării volumului, care va avea loc joi, de la ora 12.30, autorii vor prezenta succint contribuția personală din cadrul cărții.

Camera Deputaților a adoptat, pe 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, inițiat de aproximativ 50 de parlamentari, prin care ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu – 15 ianuarie – a devenit Ziua Culturii Naționale.