Bolile pe care le pot transmite animalele de companie

Transmiterea de la animal la om a scabiei animaliere, denumită popular râie, se face prin contact direct, paraziții având mare mobilitate pe suprafața pielii. ,,Scabia dată de acarienii animali are forme variate de localizare și evoluție. În general, parazitoza este benignă, dar pot exista și forme generalizate””, spune medicul dermatolog Proca Ancuța.
Leziunile apar la 2—3 zile după contactul cu animalul bolnav, sub forma unor noduli sau papule.  ,,Acestea  se pot transforma în vezicule sau pot dobândi aspect de urticarie, iar în urma scărpinării apar leziuni de grataj, care se pot suprainfecta. Deseori se pot observa șanțuri specifice lăsate de acarieni, în special între degete și în șanțul interfesier, dar mult mai puțin evidente, comparativ cu scabia proprie umană. Bolnavii se plâng de prurit (mâncărime) în special noaptea și la căldură””, adaugă specialistul.

Căpușele se găsesc în iarbă și în zonele păduroase. ,,Pot fi transmise la om prin intermediul patrupedelor (câini, pisici) dacă acestea au fost la rândul lor infectate în urma unei ieșiri la iarbă verde Aceste mici vietăți  pot transmite la rândul lor diverse boli oamenilor sau animalelor .Boala Lyme, babesioza , tularemia sau encefalita de căpușe sunt doar câteva dintre ele.  Riscul este însă mic dacă pacientul depistează căpușele și se prezintă la medic pentru înlăturarea cât mai rapidă a acestora din piele . Ca și prevenție, se poate folosi un spray repelant””, mai spune medicul Proca Ancuța.

POLITICĂ Caramitru a capitulat și recunoaște că nu mai înțelege nimic: „Mă declar șocat și îngrozit de ce se întâmplă”

00:03

VIDEO Gest neobișnuit, repetat de premierul Albaniei în fața lui Meloni. Ce înseamnă „îngenuncherea”

23:55

Puricii sunt răspândiți în toată lumea. În natură pot fi găsiți în cuiburile și vizuinile animalelor gazdă sau în blana acestora.,,Există mai multe specii de purici: puricele specific oamenilor (Pulex irritans) , de pisică, de câine, de porumbel, de arici,de găină și de șobolani, care se pot transmite și la om și se pot răspândi în case. Aceștia se hrănesc cu sânge și produc înțepături seriate. Odată cu secrețiile salivare sunt eliberate substanțe care împiedică coagularea sângelui și pot provoca reacții alergice. În locul înțepăturii se formează apoi un eritem cu edem, pruriginos. După 12 -24 de ore apare o pustulă.  Puricii pot fi  purtători de agenți patogeni ai diferitelor boli ,iar speciile de pisică și cei de câine servesc drept gazde intermediare teniei, care poate fi transmisă și la om. Puricii specifici omului și cei de șobolan pot transmite bacteria Yersinia pestis, care este agentul patogen al ciumei bubonice””,  subliniază dr. Proca Ancuța.

Larva migrans cutanată este o boală produsă de paraziții câinilor și pisicilor (Ankylostoma spp.).,,Materiile fecale ale acestora pot conține ouă chiste din care se eliberează larve, care pot  penetra pielea. Mersul desculț prin ape contaminate sau prin parcuri poate duce la infecție. Deși larvele nu se pot reproduce într-o gazdă umană, se formează papule pruriginoase la locul infecției, urmate de o leziune eritematoasă serpiginoasă, care crește pe măsură ce larvele migrează prin piele.

Infecțiile cutanate fungice (dermatofitoze) apar în urma contactului direct cu animalele, chiar și atunci când acestea sunt asimptomatice. Genurile cele mai frecvent implicate sunt Tricophyton Epidermophyton și Microsporum. Acestea pot infecta părul sau pielea animalelor și a oamenilor. Clinic, se poate observa ruperea părului și plăci eritemato- scuamoase, rotunde, uneori pruriginoase.. Sporii fungilor sunt greu de eliminat din locuința contaminată și recidivele sunt frecvente””, mai spune Proca Ancuța.

Boala zgârieturii de pisică este cauzată de infecția cu bacteria Bartonella henselae. Se transmite prin mușcătura, zgârietura sau lingerea unei plăgi de către pisică. ,,La poarta de intrare, după 3-10 zile apar leziuni care pot fi papule, pustule sau noduli, iar în următoarele două săptămâni are loc inflamația ganglionilor limfatici din zonă. Printre semnele cutanate secundare găsim exantem maculo-papulos, (erupție la nivelul pielii) urticarie, iar pacienții imunodeprimați pot dezvolta angiomatoza bacilară cu aspect clinic de papule violacee. Ca fenomene generale sunt prezente febra, cefaleea, anorexia, astenia etc.

Mycobacterium marinum este o bacterie ce provoacă o boală numită „tuberculoza peștilor”, „granulom datorat acvariului” sau” granulom de piscină”, și apare la persoanele care se ocupă cu întreținerea acvariilor de pești. Afecțiunea tipică se prezintă sub forma unui granulom localizat de obicei la  extremitățile corpului, mâinilor și picioarelor.  Zona infectată este de culoare eritemato-violacee, cu secreții puruente și poate fi durerosă la atingere. M. marinum poate provoca o infecție diseminată la indivizii imunocompromiși. Această bacterie este înrudită cu cele care provoacă la oameni tuberculoza și lepra și este foarte rezistentă la tratament””, specifică Dr Proca Ancuța.

În general, cele mai frecvente boli sunt transmise de câini și pisici.Dacă animalul beneficiază însă de un control periodic la medicul veterinar și i se administreaza la timp vaccinurile și tratamentele antiparazitare, aceste infestații apar rar și sunt tratabile. ,,Tratamentul poate fi sistemic sau local, cu antiinflamatoare, antihistaminice, antibiotice, antiparazitare sau antifungice, în funcție de fiecare patologie în parte. Un tratament adecvat implică tratarea, atât a oamenilor, cât și a animalelor bolnave, și poate necesita o colaborare și o comunicare strânsă între medicul uman și cel veterinar. Supravegherea de rutină a animalelor de casă poate reduce incidența zoonozelor la proprietarii lor. Dacă animalele sunt sănătoase, nu există riscuri pentru stăpâni””, mai spune Dr Proca Ancuța.