Cât rău pot face antibioticele. Cum îți pot afecta imunitatea și neuronii

Concluziile oamenilor de știință întăresc ideea că antibioticele ajută organismul în lupta împotriva infecțiilor, dar ar putea face mai mult rău decât bine dacă nu sunt utilizate corespunzător, potrivit ultimelor cercetări.

Conform CSID, ambele studii au arătat că modul în care antibioticele modifică flora intestinală poate avea efecte grave asupra stării generale de sănătate, prin producerea unui dezechilibru biochimic în organism.

Primul studiu a fost realizat în cadrul Centrului Memorial pentru Cancer Sloan Kettering din New York și a inclus 857 de pacienți care au fost supuși unui transfer de celule stem hematopoietice (tratament folosit mai ales în cazul cancerului de sânge) – în acest caz antibioticile sunt prescrise pentru a preveni infecțiile asociate cu transplantul. Cercetătorii au observat că starea de sănătate a pacienților a depins de tipurile de antibiotice folosite.

Au fost testate 12 tipuri de antibiotice și s-a arătat că două dintre combinațiile administrate pacienților – piperacilină și tazobactam și imipenem și cilastatin – au crescut semnificativ riscul de dezvoltare a unei infectii grave, boala grefă contra gazdă. Rezultate similare fuseseră observate și în cazul experimentelor realizate anterior pe cobai.

SOCIAL S-a dat sentința definitivă: Casiera din Iași care a delapidat universitatea, dată în „fapt” de soț la divorț

09:15

EXTERNE Motivul incredibil pentru care Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite importă nisip din Australia, China sau Belgia, deși sunt înconjurate de deșert

09:00

În momentul în care este afectat microbiomul, are de suferit și sistemul imunitar.

Al doilea studiu care a demonstrat efectele negative ale antibioticelor a fost efectuat în cadrul Centrului de Medicină Moleculară Max- Delbrueck din Berlin și a analizat antibioticele cu spectru larg (cele care distrug diferite tipuri de microbe). S-a observat că acestea au produs o încetinirea a dezvoltării neuronale la nivelul hipocampului (zona creierului care se pare că este implicată în stocarea amintirilor și controlul sistemului nervos). Studiul a fost realizat pe cobai. Cei cărora le-au fost administrate antibiotice cu spectru larg au avut rezultate slabe la teste de memorie, dar și mai puține monocite (celule albe care luptă împotriva infecțiilor și virușilor). În momentul în care tratamentul cu antibiotice a fost oprit, activitatea lor neuronală a revenit la normal.

Sunt necesare studii aprofundate pentru a putea confirma modul de acțiune al antibioticelor, dar administrarea trebuie făcută doar la recomandarea medicului și pentru o perioadă de timp scurtă, pentru a nu afecta sănătatea întregului organism.

Primul studiu a fost publicat în revista Science Translational Medicine, iar al doilea în Cell Reports.