Ce se întâmplă de fapt când îți troznești degetele și cât de periculos este

Între articulații există lichid sinovial, care conține și bule gazoase, formate la întinderea articulațiilor, și are rolul de a lubrifia articulațiile. Când ne forțăm articulațiile, acele bule se sparg și provoacă sunetul cunsocut la troznirea degetelor. Același lucru este valabil și pentru alte articulații, explică un material video al vox.com.

Este nevoie de aproximativ 20 de minute pentru ca bulele de gaz să se formeze din nou, interval în care articulațiile nu mai pot fi „troznite”.

Un alt troznet al articulațiilor nu provine de la acest lichid sinovial, de exemplu când ne ridicăm în picioare și ne troznesc genunchii. Atunci, cele care pocnesc sunt tendoanele, în momentul când sunt întinse peste oase sau între mușchi.

ACTUALITATE 5 Decembrie, calendarul zilei: Bogdan Stelea împlinește 58 de ani, Nicolae Văcăroiu face 82. Moare Regele Mihai I, la 96 de ani

07:15

VIDEO EXCLUSIV După 5 ani cu Nicușor Dan la primărie, bucureștenii speră ca noul primar să se țină de cuvânt: „Să ne dea căldură și apă caldă. Ne-am săturat de promisiuni”

06:00

În ce privește pericolul pentru sănătate al acesui obicei, oamenii de știință nu au stabilit că există efecte negative importante.

Medicul Donald Unger a făcut un experiment pe propria piele, troznindu-și degetele de la o mână timp de 60 de ani, în timp ce mâna cealaltă a fost ferită de acest obicei. După 60 de ani, constatarea sa a fost că mâna troznită nu avea mai multă atrită decât cealaltă mână.

Un alt studiu, din 1990, a stabilit că obiceiul de a-ți trozni degetele sau încheieturile nu poate fi pus în legătură cu alte boli, însă poate duce la afecțiuni ale articulațiilor – încetinirea mișcărilor, scăderea puterii de strângere.
  
Deși nu există efecte medicale dovedite ale acestui obicei, cu siguranță un efect este că cei din jurul persoanelor care își troznesc articulațiile vor fi deranjați sau chiar enervați.