Cercetătorii au descoperit O NOUĂ ERĂ GEOLOGICĂ

Un grup internațional de oameni de știință, intitulat Anthropocene Working Group, evaluează în prezent informațiile referitoare la stabilirea debutului noii ere geologice și va anunța data convenită pentru noua perioadă geologică anul viitor, informează bbc.com.

Studiul, publicat în Nature, nu este singurul care încearcă stabilirea debutului „Erei Omului”, alți savanți propunând ca revoluția industrială sau primele teste nucleare să fie folosite ca repere ale debutului noii ere, în timp ce unii oameni de știință consideră că data exactă a debutului unei noi perioade geologice poate fi stabilită abia după mii sau milioane de ani de retrospectivă.

Geologii împart istoria Terrei în fragmente care reflectă perioade de schimbări semnificative ale planetei, ca rezultat al deplasării continentelor, al impactului cu un asteroid, al unei schimbări climatice majore.

În prezent, planeta se află, din punct de vedere formal, încă în Holocen, o epocă geologică ce a debutat în urmă cu 11.500 de ani, la sfârșitul ultimei Ere Glaciare.

Savanții cred însă că umanitatea a modificat dramatic Pământul din nou.

Pentru a stabili exact începutul acestei noi perioade, geologii caută un semnal clar, pe care îl descriu ca „un vârf de aur” („golden spike”, în original, în limba engleză, n.r), care ar trebui să fi fost păstrat în sedimente, roci, în straturile de gheață.

„Căutăm aceste «vârfuri de aur», un interval temporal real în care putem arăta, cu dovezi, că întreg Pământul s-a schimbat. Dacă vă uitați la tot intervalul temporal geologic, am definit aproape fiecare graniță dintre două ere în acest mod”, a declarat profesorul Mark Maslin, de la University College din Londra (UCL), coautor al studiului publicat în revista Nature.

Cercetarea sugerează că un astfel de „vârf de aur” plasează debutul Antropocenului în 1610.

Savanții spun că sosirea europenilor pe continentul american cu 100 de ani înainte de această dată a reprezentat debutul unei majore transformări globale.

„Creșterea rapidă a comerțului la nivel global, imediat după acea perioadă, a dus la o deplasare a speciilor pe suprafața planetei. Porumbul din America Centrală a început să fie cultivat în sudul Europei, în Africa și China. Cartofii din America de Sud au fost cultivați în Marea Britanie și apoi în toată Europa și până în China. Alte specii au făcut drumul invers: grâul a ajuns în America de Nord, iar zahărul a devenit cunoscut în America de Sud – un adevărat amestec al speciilor din întreaga lume”, a declarat Dr. Simon Lewis, de la UCL, coautor al studiului.

„Am fost martori ai deplasării acestor specii de pe un continent pe altul, lucru care a avut un impact fără precedent din punct de vedere geologic, punând Terra pe o nouă traiectorie evoluționară”, a mai spus Lewis.

Polenul foarte vechi descoperit în sedimente funcționează ca o înregistrare exactă a acestei schimbări, dar echipa de cercetători spune că un alt indiciu important referitor la startul noi ere geologice trimite la bolile mortale introduse pe continentul american de europeni.

„Circa 50 de milioane de oameni (de pe continentul american) au murit, iar cei mai mulți dintre ei erau fermieri”, a declarat Simon Lewis în emisiunea „Science in Action” difuzată de postul de radio BBC World Service.

„Iar terenul pe care îl cultivau acești fermieri a devenit din nou sălbatic, transformându-se în junglă, pădure sau savană. Aproximativ jumătate din substanța uscată a unui copac este reprezentată de carbon, astfel că toată acea vegetație în plină creștere a absorbit suficient de mult carbon din atmosferă pentru ca acest lucru să fie vizibil ca o scădere a concentrației atmosferice globale de dioxid de carbon înregistrate în straturile de gheață foarte veche. Această informație oferă un indiciu exact referitor la anul 1610 ca fiind debutul Antropocenului, când s-a înregistrat cel mai mic nivel al concentrației de dioxid de carbon care poate fi măsurată în straturile de gheață”, a explicat cercetătorul britanic.

Cercetătorii spun că un alt an care poate fi considerat debutul noi ere ar putea fi 1964, când testele nucleare care au început în anii 1940 și au continuat în anii 1950 și la începutul anilor 1960 s-au oprit și a fost impusă o interdicție în acest sens.

„Vârful de aur” este furnizat în acest caz de o creștere a nivelului de carbon radioactiv din atmosferă în perioada în care se efectuau testele nucleare, urmată de o scădere bruscă în momentul în care acestea au încetat.

Dar profesorul Mark Maslin a spus că, deși markerul era unul foarte puternic, radioactivitatea nu a fost asociată cu alte schimbări dramatice care să fi avut loc în acea perioadă.

„La mijlocul anilor 1960, are loc o uriașă schimbare cam în toate domeniile, la nivel global, pe care o numim «marea accelerare», cu o creștere demografică globală de 2% anual, schimbări fără precedent în agricultură și producerea de alimente, dar markerul nu are nicio legătură cu aceste schimbări”, a explicat profesorul Maslin.

Comentând cercetarea publicată în revista Nature, profesorul Jan Zalasiewicz, de la Universitatea din Leicester și care este președintele Anthropocene Working Group, a spus că studiul este foarte interesant și conține „idei uimitoare”.

„Desigur, grupul de lucru le va lua în discuție. Aceste idei se adaugă dezbaterii generale privind Antropocenul și numărului tot mai mare de sugestii referitoare la data la care această eră ar fi debutat. Ideea privind debutul erei în anul 1610 reflectă în mod clar un eveniment important din punct de vedere istoric, deși ar fi nevoie de mai multe dovezi, cred eu, referitoare la faptul că aceste criterii sugerate de studiu ar fi mai potrivite decât semnalele multiple asociate cu «marea accelerare» de la mijlocul secolului al XX-lea”, a declarat Jan Zalasiewicz pentru BBC News.

Bogdan ENACHE