Cum poți ajunge victimă într-un caz de hărțuire sexuală

Persoana care se confruntă cu această problemă poate fi încercată de sentimente de frustrare, de iritare, dar și de neînțelegere. „Pe de o parte, femeia se simte agresată, iar pe de altă parte își pune problema dacă nu cumva a încurajat sau a dat de înțeles că asta își dorește. La început se poate simți flatată, considerând că aceste gesturi se vor încadra în limita bunului simt, se vor pierde cumva pe drum, ori se vor transforma într-o relație normală de prietenie sau de colegialitate. Atunci când își dă seama că gesturile capătă forma unei hărțuiri, frustrarea ei se poate manifesta direct sau indirect în raport cu agresorul, iar persoana respectivă va dori să iasă total din orice formă de interacțiune cu acesta. Și aici pot apărea primele complicații. Dacă respectivul îi este șef, se poate trezi șomeră.  Dacă îi este coleg , echipa va considera gesturile lui normale, pentru că așa este el năstrușnic” , dar asta o va face pe femeie să se întrebe din nou dacă este vina ei””, precizează psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

În lupta cu aceste sentimente  negative, persoana poate dezvolta stări de anxietate, depresie, tulburări ale somnului, iar acestea îi vor lua foarte mult din capacitatea de concentrare,  ceea ce va duce invariabil la scăderea randamentului la muncă.

ULTIMA ORĂ Noul ambasador SUA a vizitat cu prioritate trupele din Baza Mihail Kogălniceanu

18:01

ECONOMIE Idee de business direct de la ANAF. Fiscul vinde evantaie cu 3 lei. Profitul uriaș pe care îl poți obține dacă le vinzi pe eMAG

17:58

„De foarte multe ori, au venit la cabinet femei aflate în această situație. Voiau să se asigure că cineva le înțelege, dar și că pot vorbi cu un profesionist despre ceea ce li se întâmplă.  

În primul rând doreau să își descarce sufletul și să se simtă în siguranță””, mai spune specialistul.

Frustrarea și neliniștea erau principalele stări descrise. „Spuneau că nu le vine să creadă că li se întâmplă tocmai lor, că nu se așteptau ca șeful sau colegul să se comporte așa, ori că simt că nimeni nu le poate ajuta să iasă din această situatie. De asemenea, își făceau probleme despre ce cred ceilalți oameni din firmă despre ele ori că își vor pierde jobul dacă nu răspund avansurilor inițiate de șef. De multe ori, sperau să nu își piardă familia în cazul în care partenerul de viață va afla ce se întâmplă la serviciu din alte surse””, adaugă psihoterapeutul Constantin Cornea.

Cel care hărțuiește sexual o femeie la locul de muncă poate suferi de tulburări de personalitate, poate fi un psihopat, sociopat, histrionic sau narcisist. De multe însă, poate să facă doar abuz de putere, dat fiind poziția pe care o deține în firmă. „O femeie poate ajunge să fie hărțuită sexual în trei situații.

1. Atunci când exagerează din punct de vedere vestimentar ori prin prisma modului în care comunică.

2. Suferă de o anumită problemă psihologică ce o face să fie percepută de către sexul opus ca o posibilă victimă, mă refer aici la un episod depresiv ce o face vulnerabilă, sau la un posibil divorț.

3. Lipsa de experiență o poate face să nu sesizeze gesturile exagerate ale celuilalt, care se transformă rapid în flirt și mai apoi în hărțuire

Hărțuirea sexuală poate duce la o seamă întregă de probleme psihologice, cum ar fi depresie, atac de panică, anxietate, tulburări ale somnului, de alimentației, tulburări sexuale, frigiditate, anorgasmie, ipohondrie. „Stima de sine are din nou de suferit, dar și planurile de viitor sau relațiile cu colegii sau apropiatii.

De asemenea, o astfel de situație poate duce la divorț, în cazul în care partenerul află ce se întâmplă și nu știe sau nu poate gestiona situația””, subliniază specialistul.

Diferența dintre hărțuirea sexuală și flirt este dată demodul în care cei doi interacționează. „Problemele apar atunci când victima consideră comportamentul, comunicarea sau gesturile persoanei de sex opus a fi exagerate, departe de orice limită a rezonabilului.

În cazul în care totul se îndreaptă către hărțuirea sexuală, este bine să se meargă de la renunțarea la jobul respectiv, pâna la strângerea de probe și prezentarea în instanță””, spune psihoterapeutul Constantin Cornea.