Curiosity a „gustat”, în premieră, praful de pe Marte

Roverul Curiosity a „gustat” pentru prima dată praful de pe Marte, joi, testând cu această ocazie dispozitivele cu care este echipat, pentru a afla dacă „planeta roșie” deține sau a deținut în trecut „ingredientele” necesare pentru întreținerea vieții microbiene, informează Reuters.

Potrivit AFP, Curiosity a aspirat primele eșantioane de praf marțian, joi, și a descoperit cu această ocazie câteva obiecte în culori vii, despre care savanții de la NASA au crezut pentru o vreme că ar fi putut fi confecționate de către om, a anunțat agenția spațială americană.

Instrumentele de analiză plasate în interiorul robotuluzi examinează în prezent aceste eșantioane de sol marțian.

Cercetătorii americani s-au întrebat dacă un obiect de o culoare puternică, descoperit într-o fotografie a unei găuri făcute de Curiosity în solul marțian, ar fi putut fi confecționat de om, la fel ca un alt obiect, văzut în urmă cu câteva zile, despre care inginerii de la NASA credeau că era o bucată de plastic desprinsă din roverul american.

„Am început să vedem puncte strălucitoare în locul în care robotul a aspirat praf”, a declarat unul dintre cercetătorii din Pasadena (California).

Unii dintre savanți au sugerat faptul că aceste obiecte ar fi putut fi confecționate de către om, dar, după discuții îndelungate între oamenii de știință și inginerii implicați în misiunea spațială, s-a ajuns la „un consens puternic”, potrivit căruia acele obiecte provin de pe planeta roșie.

Acest punct de vedere a fost sprijinit de faptul că obiectele în cauză au fost văzute în fundurile găurilor săpate de Curiosity și, deci, ele erau plasate sub suprafața planetei Marte.

„Nu putem să excludem complet ipoteza potrivit căreia aceste obiecte au fost confecționate de om, dar noi credem că această teorie nu se aplică în acest caz”, a adăugat același cercetător.

NASA a ajuns, săptămâna trecută, la concluzia că un obiect strălucitor observat pe solul marțian, în apropiere de robot, era o bucată de plastic care ar fi putut să se desprindă chiar fuselajul robotului, fapt care nu ar compromite, însă, buna funcționare a roverului.

Pentru oamenii de știință, capacitatea de a utiliza instrumentele de analiză chimică și mineralogică (denumite CheMin) de la bordul lui Curiosity reprezintă un pas important.

„Vom ajunge la un prag semnificativ al misiunii, folosind CheMin pe primul nostru eșantion recoltat”, a subliniat John Grotzinger, coordonatorul acestei misiuni.

„Acest instrument ne oferă o metodă mai eficientă de identificare a mineralelor. E important să poți să identifici într-o manieră sigură aceste minerele, pentru că aparatele înregistrează condițiile și mediul în care ele se formează”, a adăugat savantul american.

Destinația finală a robotului Curiosity este Muntele Sharp, aflat la o distanță de opt kilometri de punctul său de plecare (craterul Gale). Pentru a parcurge acest traseu, robotul va avea nevoie de cel puțin trei luni, întrucât roverul străbate circa 100 de metri pe zi. Curiosity, un rover cu șase roți, care are la bord 10 instrumente științifice de ultimă generație, a ajuns pe suprafața marțiană pe 6 august, iar misiunea sa, aceea de a afla dacă planeta roșie ar putea întreține viața microbiană, va dura doi ani.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marțiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat și mai performant laborator științific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.