Prima pagină » Magazin » De ce se tem oamenii să iubească

De ce se tem oamenii să iubească

Simona Tudorache

Publicat: 17.10.2016, 13:39 Actualizat: 02.10.2018, 03:09

Motivele pentru care românii sunt nefericiți în dragoste sunt universal valabile: așteptările nerealiste, lipsa comunicării, pierderea respectului, neîncrederea, infidelitatea, critica, abuzul etc. "Fericirea are mai multe componente pe lângă cea referitoare la viața sentimentală. Activitățile plăcute, o viață profesională împlinită, respectarea unor valori și principii asumate sunt aspecte importante care pot contribui la starea noastră de fericire. În societatea românească, unde nivelul economic este scăzut și satisfacția profesională este redusă, oamenii nu mai au timp, energie, motivație pentru a avea grijă de relația lor, astfel că nerealizările din planul social și cel profesional se resfrâng asupra vieții personale", subliniază psihoterapeutul Ina Baranga pentru Gândul.

Frica de a iubi din nou maschează, de fapt, teama de a fi părăsit, respins, înșelat, dezamăgit. „Iubirea ne face vulnerabili. Investim încredere în altă persoană, îi permitem să vadă și latura noastră sensibilă și astfel ne asumăm riscul de a fi răniți. După un eșec sau mai multe, oamenii încearcă să se protejeze, să evite o nouă suferință”, mai spune psihoterapeutul Ina Baranga, de la Centru Mind Care, pentru Gândul.

Deși este folosit frecvent în conversații și interacțiuni sociale, sarcasmul nu este benefic și în relațiile sentimentale, pentru că adâncește prăpastia. „Este o modalitate de a transmite indirect informații, gânduri sau emoții care au conotații critice. Atunci când folosim sarcasmul îmbrăcăm într-o formă mai puțin agresivă o critică sau o dezaprobare. Chiar dacă intenția noastră este de a atenua mesajul critic, de obicei el este receptat negativ de cealaltă persoană. Studiile arată că persoana care face o remarcă sarcastică este percepută ca fiind ofensivă, agresivă verbal și batjocoritoare, iar mesajul sarcastic este receptat ca fiind nesincer, nepoliticos, acuzator. Cu toate că poate părea amuzant, un astfel de comportament creează disconfort și erodează relațiile.

FLASH NEWSKremlinul confirmă: Vladimir Putin se întâlnește, mâine, cu trimișii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff. Când plănuiesc americanii să discute cu Volodimir Zelenski

17:10

Kremlinul confirmă: Vladimir Putin se întâlnește, mâine, cu trimișii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff. Când plănuiesc americanii să discute cu Volodimir Zelenski

FLASH NEWSIlie Bolojan respinge acuzațiile aduse șefului Consiliului Județean Botoșani și susține că în PNL nu există privilegiați. Liberalul Valeriu Iftime ar fi beneficiat de 80 milioane de lei din PNRR prin schema bateriilor de 1.000 de euro vândute cu 5.000 de euro

17:09

Ilie Bolojan respinge acuzațiile aduse șefului Consiliului Județean Botoșani și susține că în PNL nu există privilegiați. Liberalul Valeriu Iftime ar fi beneficiat de 80 milioane de lei din PNRR prin schema bateriilor de 1.000 de euro vândute cu 5.000 de euro

Sarcasmul poate fi considerat o calitate, dar și un defect. Este o calitate în condițiile în care apare între două persoane apropiate și înlocuiește, de multe ori, dovezile reale de afecțiune. Exprimarea directă a afecțiunii este uneori considerată stânjenitoare și sarcasmul vine să ia locul comunicării autentice. De obicei, când folosim sarcasmul în relațiile cu persoane mai puțin apropiate, apare riscul ca mesajul să fie interpretat greșit, ca agresivitate, lipsă de respect sau batjocură”, afirmă specialistul.

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.