Descoperire de proporții în Africa. Ce secrete ascunde Homo naledi, unul din strămoșii omului

Redactor:
Florin Badescu
Descoperire de proporții în Africa. Ce secrete ascunde Homo naledi, unul din strămoșii omului
Homo naledi, un strămoș al omului, ale cărui rămășițe fosilizate au fost descoperite recent într-o peșteră din Africa de Sud, prezenta un grad ridicat de dexteritate în folosirea uneltelor și mergea în poziție bipedă, potrivit unor cercetători care au analizat fosilele bine conservate ale acestuia.

Anatomia mâinilor și a picioarelor lui Homo naledi are multe caracteristici în comun cu specia noastră, dar prezintă totuși și trăsături primitive, care erau folositoare în momentul în care acei hominizi trebuiau să urce în copaci, au anunțat, joi, autorii acestui studiu, citați de Reuters.

Oamenii de știință au anunțat, la începutul lunii septembrie, că au descoperit rămășițe fosilizate provenind de la 15 hominizi dintr-o specie necunoscută, într-o peșteră din nord-vestul orașului sud-african Johannesburg. Studiul, ale cărui rezultate au fost prezentate joi, a dezvăluit informații prețioase despre această specie, care oferă la rândul lor câteva indicii de mare valoare despre evoluția speciei umane.

Tracy Kivell, paleoantropolog la Universitatea Kent din Marea Britanie, spune că Homo naledi avea „o mână specializată, ce permitea o manipulare fină, dar în același timp puternică”. Oasele încheieturii mânii sale și degetul mare prezintă elemente comune cu cele ale omului modern și ale omului de Neanderthal. Ele indică, totodată, faptul că Homo naledi avea o strângere de mână puternică și deținea abilitatea de a folosi unele din piatră.

Degetele sale puternic îndoite, spre deosebire de oasele drepte ale omului modern și ale omului de Neanderthal, sugerează în același timp că Homo naledi își folosea cu regularitate mâinile pentru a se cățăra în copaci.

Picioarele sale erau în mare parte la fel ca ale omului modern, în special la nivelul articulației gleznei. Alte asemănări: raportul distanței de la gleznă la degetele piciorului, iar degetul mare de la piciorul lui Homo naledi nu era capabil să apuce obiecte.

Jeremy DeSilva, antropolog la Dartmouth College, spune că Homo naledi era bine adaptat pentru mersul pe jos pe distanțe mari și putea, probabil, să și alerge. „Picioarele sale erau lungi, genunchii la fel ca ai noștri, iar tălpile sale sunt umanoide. Homo naledi mergea pe jos, în poziție bipedă, la fel ca noi”, a spus profesorul DeSilva.

Piciorul acestui strămoș al omului prezenta totuși și câteva trăsături primitive: o talpă mai plată, degete îndoite și un călcâi mai puțin robust decât al omului modern.

Cercetătorii care au descoperit acele fosile spun că Homo naledi a fost unul dintre cei mai vechi membri ai genului Homo, din care face parte și omul modern (Homo sapiens). Vârsta fosilelor nu a fost deocamdată stabilită cu certitudine.

Studiul a fost publicat joi în revista Nature Communications.

Inchide