Între istorie și legendă: orașul Alba Iulia

Redactor:
Vlad Mironescu
Cu siguranță unul dintre cele mai frumoase și mai interesante orașe din România, Alba Iulia este un adevărat centru spiritual și cultural al românilor de pretutindeni.

Cu o istorie zbuciumată, martirică și glorioasă, care se întinde de la triburile dacilor apuli la unirea provinciilor românești făcută în acest loc de către Mihai Viteazul, și recent la momentul din data de 1 decembrie 1990, când aici s-a hotărât sărbătorirea Zilei Naționale a României, Alba Iulia este mult mai mult decât pare la prima vedere. Nu există alt oraș care să sublinieze mai bine idealurile de unitate și identitate ale românilor de-a lungul veacurilor. Istoria orașului Alba Iulia îndeamnă la respect, considerație și aducere aminte a oamenilor și faptelor care au făurit și menținut națiunea și statul român.

Originile orașului Alba Iulia de astăzi se pierd în negura timpului. Primele menționări istorice antice scriu despre Apoulon, marea așezare a dacilor apuli (adică cei drepți, cei viteji), care de la culmile Pietrei Craivii (astăzi satul Craiva, comuna Cricău, județul Alba) dominau întreg Podișul Transilvan. Însă locurile acestea au fost de fapt populate de oameni încă din vremuri imemoriale. Cercetările și săpăturile arheologice efectuate în nordul orașului au scos la iveală o importantă așezare neolitică locuită de populații de păstori și agricultori în urmă cu aproximativ 5.000-1900 ani înainte de Hristos.

După cucerirea Daciei de către împăratul Traian, acesta a hotărât ca pe fosta cetate a dacilor apuli să fie construit cel mai mare castru roman din toată Dacia, fortificație care se întindea pe o suprafață de circa 30 de hectare. Castrul respectiv a fost sediul Legiunii a XIII-a Gemina. În jurul castrului au apărut ulterior o mare așezare civilă pe care administrația romană a denumit-o Apulum în amintirea triburilor dace autohtone. Mai apoi, în timpul împăratului Marcus Aurelius, așezarea Apulum a fost ridicată la rang de municipiu, primind titlul de Municipium Aurelium Apumense, iar mai apoi a ajuns colonia denumită Colonia Aurelia Apulensis. De fapt, între secolele II-III după Hristos, localitatea s-a dezvoltat în două direcții distincte: 1) de centru politic și militar, administrativ și religios în jurul castrului devenit în anul 118 reședința guvernatorului Daciei Superior, și 2) de centru meșteșugăresc și comercial, important port la râul Mureș, devenit sub Septimius Severus (193-211) Colonia Nova Apulense. Apulum mai era numit în acele vremuri și Cryosopolis – Orașul de Aur, fiind un puternic și bogat centru de iradiere a romanizării în zonă, precum și cel mai mare oraș nord-dunărean, motive pentru care era considerat centrul Daciei Felix. Zecile de inscripții descoperite (multe de natură creștină) au demonstrat că legiunile și administrația romană s-au stabilit în sudul așezării, auxiliarii indigeni au continuat să mențină garnizoana, iar meșteșugarii daco-romani și negustorii și-au continuat activitățile și de-a lungul secolelor IV-VI.

Cetatea și așezarea civilă au trecut cu bine și de epoca luptelor cu popoarele migratoare, în special cu avarii. Până la cumpăna veacurilor XI-XII, când regii Budei ajung pe urmele lui Voicu-Ștefan cel Sfânt pe valea Mureșului, garnizoana românească a continuat să apere „cetatea de piatră” de pe platou, o construcție impresionantă, din piatră de culoare albă, ceea ce i-a făcut probabil pe slavi să-i dea noul nume care l-a detronat pe cel vechi: Bălgrad – adică Cetatea Albă în traducere directă din slavonă. Românii l-au acceptat, sau poate ei înșiși l-au sugerat, istoria va afla poate acest detaliu, dar i-au zis întotdeauna simplu, pe limba lor, – Alba.

Din numele neaoș românesc de Alba au derivat apoi și celelalte denumiri ale orașului: Fehervar (în limba maghiară) și Weissenburg (în limba germană).

În prima lor năvălire în Transilvania, ungurii se lovesc aici de „ducate” stăpânite de duci locali sau de juzi. La început de secol XI, Bălgrad-Alba devine iarăși centrul politic al unei formațiuni statale feudale, iar în aceeași perioadă populația locală peste care au venit ungurii era deja menționată în documentele vremii sub numele de români sau valahi.

Alba Iulia a fost menționată în documente pentru prima oară în anul 1097. În anul 1177, Alba era deja reședință pentru a unui comitat precum și a Episcopiei Romano-Catolice din Transilvania. În treacăt, trebuie menționat că ulterior, pe ruinele unei vechi biserici romanice s-a construit o catedrală în stil gotic, care va fi modificată amplu în secolele următoare, ajungând astăzi un monument de artă de mare interes turistic și istoric.

Alba Iulia a avut parte de condiții bune de dezvoltare până în anul 1241, dată la care are a fost grav afectată în urma invaziei tătare, una dintre cele mai cumplite devastări pe care le-a suferit acest oraș.

Oraș al Marii Uniri și mare centru istoric și cultural

Așezarea și-a revenit cu greu, dar a avut parte apoi de o dezvoltare fulminanată, astfel încât între anii 1542-1690, Alba Iulia devenea capitala Principatului Transilvaniei. După devastatoarea înfrângere de la Mohacs din anul 1526, suferită în fața armatei otomane a lui Suleiman Magnificul, în urma căreia regatul ungar avea să dispară, Principatul Transilvaniei a devenit tributar Imperiului Otoman, dar în același timp a dobândit un grad deplin de autonomie internă, situație care a favorizat și dezvoltarea pe mai multe planuri a orașului Alba Iulia. Mai apoi, Alba Iulia devine reședința dinastiei de Bathory, lucru care avea să ducă la o nouă epocă de dezvoltare.

Perioada în care Batoreștii au domnit în Alba este marcată de numeroase refaceri, construiri și consolidări ale orașului. Importantul edificiu al Palatului principilor Transilvaniei a fost refăcut aproape complet de către Ioan II Sigismund, iar principele Stefan Bathory avea să-l refacă în stil italian.

Cu siguranță unul dintre cele mai importante momente din cronologia acestui oraș, este cel din data de 1 noiembrie 1599, când voievodul Mihai Viteazul avea să intre în Alba Iulia ca învingător și prim unificator de stat, care a realizat atunci unirea politică a Transilvaniei, Țării Românești și Moldovei sub conducerea sa. Momentul a fost marcat și de oferirea cheilor orașului de către episcopul catolic Demetrius Napagy, care avea să fie numit cancelar al Transilvaniei în timpul lui Mihai Viteazul. Voievodul valah fondează aici și o Mitropolie, distrusă ulterior de către habsburgi. După asasinarea lui Mihai Viteazul, Alba Iulia, devenită capitală a principalului, a fost distrusă de mai multe ori de către armatele rivale ale lui Gjerj Basta și Moise Secuiul. Orașul a fost refăcut de-a lungul timpului, astfel încât la data de 7 octombrie 1698, a avut loc aici Sinodul  de Unire cu Biserica Romei, sinod în urma căruia o parte a românilor transilvani, inițial ortodocși, au fost siliți să treacă la catolicism, moment marcat și de apariția Bisericii Române Unită cu Roma, în fond o biserică greco-catolică.

După ce împăratul austriac Carol al VI-lea a decis în secolul al XVIII-lea reorganizarea Transilvaniei ca provincie de graniță, Alba Iulia a primit trupe austriece destinate apărării. Majoritatea construcțiilor importante din oraș au fost transformate în cazărmi pentru aceste trupe, iar cetatea orașului a fost puternic avariată în timpul răscoalei curuților. Noua cetate Alba Iulia a fost apoi construită după planurile arhitectului Giovanni Morando Visconti. Sub dinastia habsburgilor situația românilor transilvăneni se agravează, iar la Alba Iulia în data de 14 februarie 1761 preoții ortodocși țin o adunare sinodală soldată cu izbucnirea răscoalei condusă de călugărul ortodox Sofronie de la Cioara. Răscoala este înăbușită, la fel fiind și cea condusă de Horea, Cloșca și Crișan.

În urma înfrângerii răscoalei, cele trei mari căpetenii ale românilor transilvăneni sunt arestate, iar Horia și Cloșca sunt martirizați la Alba Iulia prin cumplita zdrobire cu roata.

Alba Iulia a jucat un rol important și în decursul Revoluției de la 1848 din Transilvania, când garnizoana orașului alcătuită în mare parte din etnici români se aliază cauzei naționale pentru care Avram Iancu lupta în Munții Apuseni.

Doi ani mai târziu regăsim Alba Iulia ca centru al dezvoltării rețelei de căi ferate din Transilvania. Între anii 1894-1895 în oraș a fost introdus curentul electric, iar în anul 1900 s-a început asfaltarea trotuarelor.

Însă marele moment de glorie al Albei urma să se petreacă pe data de 1 decembrie 1918, când zeci de mii de români soseau aici pentru a definitiva pe veci actul început cu trei sute de ani în urmă în același loc de către Mihai Viteazul. Cei 1228 de delegați oficiali s-au strâns în clădirea care în prezent găzduiește și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru a hotărâ unirea Transilvaniei cu regatul României.

În Alba Iulia, în anul 1922 s-a ridicat Catedrala Reîntregirii Neamului, unde pe data de 14 octombrie 1922 regele Ferdinand I și regina Maria aveau să fie încoronați ca monarhii care au reunit toate provinciile istorice românești sub un singur sceptru.

Șase ani mai târziu, în data de 6 mai 1928, Alba Iulia ajunge centrul unor lupte politice acerbe. Spre exemplu, în acest oraș Partidul Național Țărănesc a organizat o adunare la care au participat peste 100.000 de cetățeni, adunare care făcea parte dintr-o vastă campanie de răsturnare a guvernului liberal de atunci. După instaurarea regimului comunist, Alba Iulia are parte de aceeași soartă precum toate celelalte orașe din România. În urma reformei administrative din anul 1968, orașul este ridicat la rangul de municipiu și reședință de județ a județului Alba.

Cu o asemenea istorie tumultoasă, orașul este deosebit de  bogat în obiective istorice, culturale și turistice. Aici se pot vizita Categrala romano-catolică Sfântul Mihail, Catedrala Reîntregirii, Biserica grecească cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Biserica Memorială Mihai Viteazul, Biserica cu hramul Sfintei Treimi, Biserica cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, Castrul roman și cetatea veche, Palatul Princiar, fostul Comisariat și Manutanța, Palatul Apor, Palatul Arhiepiscopiei, Cetatea Bastionară Alba Carolina, Biblioteca Batthyaneum și multe edificii martore ale istoriei acestui loc unic în lume, edificii incluse în prezent în circuitul turistic și cel cultural.

Proiectul CITYLOGO, finanțat de către Comisia Europeană prin Programul URBACT II, în cadrul căruia Municipiul Alba Iulia este partener alături de alte orașe europene (http://urbact.eu/fr/projects/metropolitan-governance/citylogo/homepage/)susține evenimentul Alba sub lumini de Oscar,  organizat în premieră în Alba Iulia. Acesta reprezintă una din acțiunile  propuse de către Grupul Local de Sprijin al proiectului, din care fac parte mai mulți factori interesați locali, printre care și un fotograf și un blogger. Printre obiectivele proiectului se numără și creșterea vizibilității orașului Alba Iulia la nivel național și internațional ca destinație atractivă pentru turiști și investitori.

Scandalul a erupt în ţară! Vedetele gimnasticii, abuzate sexual: "S-a întâmplat cu mama în cameră"....
Un călător în timp din anul 2582, predicție înfiorătoare: Ce se va întâmpla pe 6...
FOTO. Carmen Brumă arată fabulos la 44 de ani! Și-a arătat sânii printr-o bustieră neagră
Câți bani îi dă Andreea Marin femeii care îi gătește și îi face curățenie în...
Dialogul care îți dă fiori reci! „Crezi că e rupt?” Întrebarea Simonei Halep a primit...
Amendă de 800.000 de lei pentru Kaufland! Ce au găsit inspectorii ANPC. Românii sunt stupefiați
Sonda spaţială Voyager a detectat un „zumzet persistent” dincolo de sistemul nostru solar
BANCUL ZILEI – O partidă feroce de 53X în patru
Scriitoarea Ileana Vulpescu a murit miercuri. Dramaturg: „Dacă ar fi murit vreun manelist, s-ar fi...
Un călător în timp din anul 2582, predicție înfiorătoare: Ce se va întâmpla pe 6...
O FEMEIE dispărută în 2020, GĂSITĂ în viață în munți. A SUPRAVIEȚUIT cu iarbă și...
Amendă de 5000 de lei pentru această greșeală banală! Mulți români obișnuiesc să facă asta
Soția lui Liviu Guță ripostează. Ce susține că a dus, de fapt, la divorțul celor...
S-a dus și mitul bunului Bill Gates? Este șocant motivul pentru care soția miliardarului a...
S-a decretat STARE DE URGENȚĂ! Anunțul ȘOCANT al momentului
Infectarea cu coronavirus după vaccinare. Când nu ne protejează vaccinul, explică un medic
Marele exod din România. Eurostat avertizează: România va înregistra una din cele mai abrupte reduceri...
Întrebarea care face RAVAGII la interviurile de angajare din România. 90% dintre candidaţi pleacă acasă
Inchide