„Joimărica” și „Vărsatul ritual de apă”, două tradiții inedite respectate în Dolj

În Joia Mare, an de an, în sudul județului Dolj, la Bechet, se face „Vărsatul ritual de apă”. Ritualul se desfășoară la primele ore ale dimineții de către femei însoțite de copile cu vârste cuprinse între 10 și 12 ani.

Potrivit reprezentanților Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, „Vărsatul ritual de apă” este un obicei unic.

„Femeile din Bechet își pregătesc dinainte locul ales pentru vărsatul apei, pe malul Jiețului, loc curat, pe care îl marchează cu nuiele din salcie verde, îndoite în arcade și înfipte în pământ. În dimineața de Joimari, însoțite de câte o copilă de 10-12 ani, merg la locul stabilit cu o găletușă și o ulcică spre a săvârși ritualul vărsării apei, atât pentru cei morți, cât și pentru cei vii. Fiecare mort este strigat pe nume și primește ulcica cu apă aruncată din Jieț pe sub arcada de salcie”, a declarat Amelia Etegan, directorul CJCPCT Dolj.

Obiceiul continuă cu aprinderea lumânărilor, după care femeile se îndreaptă spre cimitir.

„Sunt puse apoi lumânări aprinse în niște trochițe care se așează pe apa Jiețului și sunt purtate pe valuri. Alte lumânări se aprind pe nisip având același rol ca și focurile aprinse la morminte: să încălzească morții, să le deschidă calea venirii pe pământ în zilele Paștelui. De aici, femeile împreună cu fetițele merg la cimitir cu gălețile cu apă și cu colacii pe care i-au pregătit special și-i împart împreună cu produse de post”, a mai spus Amelia Etegan.

CONTROVERSĂ Anchetatorul Revoluției, Cătălin Pițu: „Cine spune că anul trecut, în decembrie, CCR a dat o lovitură de stat, nu știe ce vorbește sau este ticălos!”

06:00

EXCLUSIV Ce s-a întâmplat cu manelistul care și-a măcelărit soția, după ce judecătorii l-au eliberat cu mult înainte de termen. O înjunghiase de 11 ori

05:00

Un alt obicei doljean este „Joimărica” și are loc tot în Joia Mare, când copiii adună ouă pentru Paște.

„Joimărica” sau „Joimărița” era, în vechime, reprezentată ca o femeie hidoasă si neîndurătoare, soră cu Muma Pădurii, care pedepsea femeile leneșe, mai cu seamă pe cele care, nedozându-și cum se cuvine timpul, lucrau după asfințitul soarelui.

Copiii care merg la colindat cu „Joimărica” rostesc un colind satiric – amenințător, iar la final primesc ouă vopsite.