Mărturia unei foste prostituate VIP: „Trebuia să fac tot ce este necesar pentru ca el să semneze”

Carole, o fostă prostituată, recunoaște pentru AFP că în trecut „era considerată o VIP și oferită cadou unor șefi de companii sau oameni politici”, confirmând astfel, în contextul deschiderii, luni, a procesului lui Dominique Strauss-Kahn, o practică des întâlnită în mediile de afaceri.

Fostul director al Fondului Monetar Internațional a compărut împreună cu alte 13 persoane în fața unui tribunal din Lille, în nordul Franței, într-un dosar de proxenetism în care sunt implicați șefi de companii.

Carole, care face dezvăluiri pentru AFP folosind un nume de scenă, dă asigurări că este ceva obișnuit în mediile de afaceri să oferi o prostituată drept cadou în scopul de a favoriza încheierea unor contracte.

CONTROVERSĂ Anchetatorul Revoluției, Cătălin Pițu: „Cine spune că anul trecut, în decembrie, CCR a dat o lovitură de stat, nu știe ce vorbește sau este ticălos!”

06:00

EXCLUSIV Ce s-a întâmplat cu manelistul care și-a măcelărit soția, după ce judecătorii l-au eliberat cu mult înainte de termen. O înjunghiase de 11 ori

05:00

Această femeie în vârstă de 41 de ani a renunțat la meseria de prostituată în 2013, după trei ani de activitate. „Eram rezervată unei clientele bogate” formate din oameni de afaceri sau politicieni locali din nordul Franței.

Carole era plătită de către proprietar. „Companii, uneori mari structuri internaționale” îi solicitau serviciile. Ea își amintește de o companie auto „care voia să semneze un contract de vânzare a trei camioane” cu reprezentantul unui club de noapte local. „Trebuia să fac tot ce este necesar pentru ca el să semneze”, a precizat ea.

„Este o practică tabu, dar există, pentru a întreține un fel de atmosferă de bonomie”, confirmă Yves Charpenel, președintele Fundației Scelles, care luptă împotriva prostituției.

„Cameră cu pernă” sau „cameră mobilată” sunt expresiile folosite pentru a le desemna pe „escortele” destinate clientelei bogate.

Cine sunt ele? „În mod evident, nu este vorba de nefericita tânără româncă”, admite Yves Charpenel. „Majoritatea lucrează pentru rețele de prostituție sau de escorte pe Internet”, spune el.

Eric Dupond-Moretti, avocatul unuia dintre acuzații în procesul de la Lille, David Roquet, fostul patron al unei filiale a grupului BTP Eiffage, confirmă faptul că „escortele sunt solicitate (în proporție) de 80%, probabil 70%” pentru încheierea afacerilor.

„Este admis pe larg în mediile de afaceri încheierea unui contract prin oferirea unei prostituate (…)”, remarcă Grégoire Théry, de la Mouvement du Nid.

Aceasta se întâmplă „frecvent” acolo „unde există corupție și mită”, precizează Jean-Sébastien Mallet, un expert european în domeniul prostituției. Și în străinătate, „în unele țări arabe, un om de afaceri care nu ar avea o „pernă” în camera sa de hotel ar refuza să semneze un contract”.

De asemenea, serviciile sexuale sunt utilizate pentru a exercita presiuni. Spre exemplu, directorul unei multinaționale franceze a găsit o fată în camera sa de hotel din România. „El i-a spus să iasă afară. Cum vreți să negociați după? Dacă accepți, ei te au la mână”, mi-a spus el, continuă Mallet.

Carole confirmă că unii bărbați sunt „prinși” în capcană. „Ne trimiteau într-un bar, într-un restaurant, unde ținta era singură sau împreună cu colegi. Noi trebuia să o seducem, pentru ca ea să facă o eroare” pentru a putea fi șantajată, spune ea.
„Companiile care au recurs la (serviciile) unor escorte sunt în foarte puține cazuri cercetate”, deplânge Charpenel, deoarece sunt „dificil de identificat” atunci când „vreo fată depune plângere sau acceptă să mărturisească”.

Referindu-se la procesul care s-a deschis luni în Franța, Grégoire Théry a dezvăluit că există „o veritabilă presiune pentru ca (aceste femei) să nu mărturisească”.