Măslinii din Grădina Ghetsimani, printre cei mai vechi copaci din lume – STUDIU

Rezultatele unor teste realizate asupra măslinilor din Grădina Ghetsimani nu pun sub semnul îndoielii faptul că arborii sunt aceiași sub care s-a adăpostit Iisus atunci când s-a rugat și, mai târziu, când a fost trădat de Iuda, pentru că, spun specialiștii, măslinii au capacitatea ca, după ce au fost tăiați, să răsară din nou din aceeași rădăcină.

„Nu putem înlătura ipoteza că au fost supuși unui process de reîntinerire atunci când au încetat să mai fie productivi sau când s-au uscat”, spune profesorul cercetător Antonio Cimato, coordonatorul studiului. Acesta a prezentat rezultatele cercetării colegilor săi de la National Research Council of Italy Trees, Timber Institute și alte câteva universități de prestigiu, vineri, la Roma.

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu, după discuțiile cu Nicușor Dan de la Palatul Cotroceni: PSD este dispus să-și asume premierul

10:13

RĂZBOI Bombardamente masive rusești în Odesa și Dnipro, după atacul asupra Moscovei. Blocuri civile, o școală și o grădiniță, avariate. Cel puțin 11 răniți

10:06

„Dar, dați-mi voie să adaug: plante cu o vârstă mai mare decât măslinii în cauză nu sunt citate în literatura noastră științifică. Măslinii la care fac referire sunt printre cei mai bătrâni copaci din lume”, susține cercetătorul.

Datarea cu carbon efectuată pe opt mostre recoltate de la cele mai vechi părți ale trunchiurilor măslinilor din Grădina Ghetsimani, a arătat că trei dintre acestea proveneau din anii 1092, 1116, respectiv 1198.

Ceilalți cinci măslini din Ghetsimani – care în limba aramaică, vorbită de Iisus, însemna „presă de ulei” – nu au putut fi testați pentru că erau noduroși, iar trunchiurile lor foarte găunoase.

Menționată de câteva ori în Noul Testament, mica pădure se află la poalele Muntelui Măslinilor din Ierusalim, un loc considerat sfânt pentru religiile creștină, iudaică și musulmană.

În ciuda „vârstei” lor înainte, măslinii sunt în stare perfectă de sănătate și nu au fost afectați de poluarea din zonă, mai spun cercetătorii.

O analiză a AND-ului arborilor a demonstrat că toți au fost plantați din aceeași „plantă-părinte”, probabil în încercarea de a păstra soiul, mai spun autorii studiului.

Pierbattista Pizzaballa, custode al Pământului Sfânt, din partea Ordinului Franciscan – care se ocupă cu administrarea zonei -, spune că aceste noi descoperiri demonstrează o încercare de a transmite o moștenire prețioasă viitoarelor generații.

„Întrebarea nu este dacă aceștia sunt chiar copacii care l-au adăpostit pe Iisus, ci dacă acela este locul la care se face referire în evanghelii. Și acesta este cu siguranță locul, nu mai este nicio îndoială”, spune Pizzaballa.