Ministerul Mediului a făcut anunțul. Ce se va întâmpla cu Parcul Natural Porțile de Fier

Secretarul de stat responsabil de Biodiversitate a precizat că inițiativa declarării Parcului Natural Porțile de Fier rezervație a biosferei a aparținut profesorului Ioan Jelev, președinte al Comitetului Național Român MAB (Man and the Biosphere Programme) – UNESCO.

Documentația necesară a fost elaborată timp de doi ani, și trimisă, pe 30 septembrie, la UNESCO, care a aprobat declararea parcului rezervație a biosferei.

Promovarea și transmiterea la UNESCO – Paris a documentației reprezintă prima etapă procedurală (cea internațională) din cele două necesare declarării unei rezervație a biosferei. Cea de a doua etapă, națională, are loc după aprobarea documentației de către UNESCO și constă în promovarea hotărârii de guvern pentru declararea rezervației biosferei.

Astfel, după ce va primi comunicatul oficial de la UNESCO, Ministerul Mediului va promova un proiect de hotărâre pentru ca Parcul Natural Porțile de Fier să capete statut de rezervație a biosferei.

Acest statut îl are în România numai Delta Dunării.

Înainte de 1989 au mai fost declarate rezervații ale biosferei și Pietrosul Rodnei și Munții Retezat, însă ele nu au mai îndeplinit noile criterii pentru a păstra acest statut, din cauza absenței așezărilor umane, a precizat Jugănaru.

Totodată, secretarul de stat în Ministerul Mediului subliniază că acest statut poate conduce la creșterea nivelului de trai și a calității vieții pentru comunitățile locale aflate pe teritoriul rezervațiilor biosferei.

„O rezervație a biosferei favorizează dezvoltarea durabilă prin echilibrul asigurat între preocupările pentru protecția mediului, protecția socială și culturală, păstrarea tradițiilor și activitatea economică. Prezența așezărilor umane în interiorul rezervațiilor biosferei constituie o particularitate dar și obligativitate care nu se regăsește în cadrul rezervațiilor naționale. În multe astfel de rezervații, comunitățile locale au câștigat enorm în urma promovării produselor locale sub eticheta și sigla rezervației biosferei”, spune Anne Jugănaru.

Odată cu declararea ca rezervație a biosferei a Parcului Natural Porțile de Fier, vor apărea o serie de alte consecințe favorabile, printre care: beneficii aduse comunităților locale prin desfacerea produselor specifice zonei sub sigla noii rezervații, dezvoltarea turismului și încurajarea conservării tradițiilor culturale și populare ale zonei sub egida UNESCO, perspectiva dezvoltării cooperării cu Republica Serbia, prin crearea în viitor a unei rezervații a biosferei transfrontiere, similară Rezervației Biosferei Delta Dunării, în contextul în care partea sârbă a instituit un regim de protecție și conservare a naturii în cadrul Parcului Național Djerdap (care formează împreună cu Parcul Natural Porțile de Fier un ecositem unitar), și crearea premiselor punerii în aplicare și a altor importante convenții internaționale din domeniul ocrotirii mediului înconjurător (Convenția Ramsar, Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului natural universal etc.).

La nivel internațional sunt prevăzute șase categorii de arii protejate, preluate și în legislația națională: rezervațiile științifice, ca Gemenele în Retezat, unde se intră numai cu permis eliberat de Academia Română, parcurile naționale, care au o zonă – nucleu, de maximă protecție, înconjurată de o zonă – tampon, unde se pot practica o serie de activități, cu restricții, monumente ale naturii, ca Babele, care ocupă suprafețe mici și au grad maxim de protecție, rezervațiile naturale, precum poienile de narcise, care trebuie protejate, dar nu îngrădite, parcurile naturale, unde scopul principal este conservarea peisajului, din care pot face parte și așezări omenești, și rezervațiile biosferei, care cuprind un mozaic de zone cu un grad mai mare sau mai mic de protecție, cea mai reprezentativă fiind Delta Dunării, a explicat pentru MEDIAFAX Dragoș Mihai, șeful Serviciului arii protejate din Romsilva.

Parcul Natural Porțile de Fier, situat pe teritoriile administrative ale județelor Caraș-Severin și Mehedinți, se întinde pe o suprafață de peste 115.000 de hectare, fiind unul dintre cele mai mari parcuri naturale din România (locul al II-lea după Munții Maramureșului). În România sunt 17 parcuri naturale.