„Niciodată nu s-a mai întâmplat”. Dacă partenerul îți spune asta, nu înseamnă că te-a înșelat, ci că are o problemă gravă

,,Datele statistice arată că două din trei persoane care suferă de depresie nu au primit tratament pentru că nu au fost diagnosticate. De cele mai multe ori, durerea fizică este primul motiv pentru care persoane cu depresie se prezintă la o consultație medicală.

Specialiștii afirmă că două substanțe naturale din corpul uman, serotonina și norepinefrina, ce au rol în transmiterea neuronală, ar putea influența deopotrivă sindromul depresiv și pe cel dureros. Aceste substanțe facilitează comunicarea între mai multe arii cerebrale și măduva spinării, controlând volumul recepției senzației dureroase dintre corp și creier.

Dacă există un dezechilibru între aceste substanțe, efectul apare atât în creier cât și în corp, luând astfel naștere simptomele emoționale, dar și cele dureroase (astenia fizică accentuată și neexplicabilă, dureri vagi, nesistematizate, de spate sau brațe, dureri de cap, dureri în piept, senzație de tensiune în membrele inferioare, modificări nedorite în greutate, modificări ale somnului)”, afirmă psihologul Laura Maria Cojocaru pentru Gândul.

Experiențele timpurii de abuz sau neglijare sau faptul că individul s-a simțit de multe ori neînțeleas scad capacitatea acestuia de a depăși situațiile de viață stresante din prezent. ,,Pe acest fond, evenimentele actuale de pierdere sau eșec îl determină să creadă despre el însuși că este inadecvat, nesigur sau demn de vină. Astfel, își percepe experiențele curente în termeni de vulnerabilități, îi scade semnificativ capacitatea de adaptare, trăiește sentimente de neputință, se simite învins, prins în capcană, rușinat, iar rezultatul este depresia””, mai spune psihologul Geanina Cucu-Ciuhan pentru Gândul.

Scala depresiei

1. Visez peste zi mai mult decât este bine pentru mine.

2. Mă simt de multe ori, fără temei, destul de nenorocit.

3. Am comis erori în viață.

4. Am de multe ori sentimentul că alții râd de mine.

5. Dacă privesc înapoi la câte am întâmpinat, nu sunt cu totul mulțumit de soarta mea.

6. Uneori îmi pare că nu sunt bun de nimic.

7. Câteodată sunt posomorât fără a ști cu adevărat de ce.

8. Mă îndoiesc câteodată că oamenii cu care vorbesc sunt interesați într-adevar de ceea ce spun eu.

9. Mă enervează uneori eventualitatea de a avea ghinion.

10. Dacă te gândești la întreaga suferintă de pe pământ, într-adevăr poți să dorești să nu te fi născut.

11. Dispoziția, toanele mele se schimbă frecvent.

12. Sunt adesea incomodat de gândurile inutile care îmi vin adesea în memorie.

13. Cu adevărat, familia și cunoscuții mă înțeleg cu greu.

14. Adesea mă pierd în gândurile mele.

,,Depresia sezonieră are aceleași simptome ca depresia majoră, cu deosebirea că semnele apar primavara și iarna. Primăvara, tulburarea numită și astenie de primăvară, se manifestă prin nervozitate, cefalee, palpitații, scăderea memoriei și comportament labil. Odată cu astenia de primăvară se poate instala și o depresie ușoară, caracterizată printr-o continuă stare de tristețe și pierderea încrederii în sine””, precizează psihologul Laura Maria Cojocaru pentru Gândul.

O persoană care suferă pierde contactul cu emoțiile pozitive, puternice, funcționale, cum sunt curiozitatea, bucuria, fericirea, iubirea și mulțumirea. ,,De obicei, este critică cu ea însuși, îi lipsește abilitatea de a empatiza, de a îi păsa de propria persoană. În același timp, are tendința de a se se îndepărta de cei apropiați. Din acest motiv, partenerul de cuplu trebuie să adopte o atitudine empatică, să se străduiască să înțeleagă trăirile emoționale ale persoanei depresive, să evite criticile, să-i transmită acceptare necondiționată. De asemenea, partenerul este cel care îl poate ajuta să conștientizeze gravitatea stării sale emoționale și să apeleze la o consultație de specialitate, la psiholog sau chiar la un medic psihiatru”, afirmăpsihologulGeanina Cucu-Ciuhan pentru Gândul.

În general, trebuie să-i transmitem celui de lângă noi că suntem alături de el și că îl înțelegem, că vom depăși împreună această perioadă dificilă, că se poate baza pe sprijinul nostru necondiționat, că vom găsi împreună soluții etc.,,Nu trebuie să încercăm să reducem importanța trăirilor lui, să ne angajăm în discuții interminabile despre cât de ilogic privește lucrurile, să impunem soluții pe care doar noi le considerăm eficiente etc”.,adaugă specialistul.

Psihologul Laura Maria Cojocaru crede că gândurile negative trebuie evitate, pentru că ele ne conduc către depresie:

Gând negativ: ,,Această sarcină pe care o am de rezolvat este dificilă”

Afirmație pozitivă: ,,Am capacitatea și răbdarea de a îndeplini orice sarcină cu ușurință”

Gând negativ: ,,Este riscant”

Afirmație pozitivă: ,,Nu este nici un risc să fiu eu însumi și să trăiesc fără frică”

Gând negativ: ,,Îmi va lua mult timp”

Afirmație pozitivă: ,,Am toată răbdarea necesară pentru că vreau să fiu sănătos”

Gând negativ: ,,Nimeni nu mă poate ajuta”

Afirmație pozitivă: ,,Situațiile și oamenii potriviți sunt deja aici pentru a mă ajuta”

Gând negativ: ,,Niciodată nu s-a mai întâmplat asta”

Afirmație pozitivă: ,,Sunt deschis să atrag tot ceea ce-mi doresc să se întâmple aici și acum în viața mea”

Gând negativ: ,,Nu sunt suficient de puternic!”

Afirmație pozitivă: ,,Nu mă oprește nimeni să fiu puternic. Pot aduce în viața mea tot ce-mi doresc”

Gând negativ: ,,Nu pot să trăiesc în reguli”

Afirmație pozitivă: ,,Iau din reguli ceea ce ma face să mă simt în siguranță și comfort”

Gând negativ: ,,E prea mult, e prea mare, e prea departe … „

Afirmație pozitivă: ,,Cu pași mici pot ajunge acolo”

Gând negativ: ,,Nu pot face asta singur”

Afirmație pozitivă: ,,Știu că acum nu sunt singur”

,Atunci când o persoană are episoade scurte de depresie ușoară, aceasta poate fi capabilă să își continue viața profesională și să facă față activităților cotidiene. Cu toate acestea, dacă persoana în cauză nu urmează o formă sau alta de tratament, depresia se poate accentua sau poate să se îmbolnăvească fizic. În cazurile severe de depresie, persoana respectivă poate ajunge la incapacitatea de a comunica, de a efectua activități de rutină și chiar la suicid””, adaugă psihologul Laura Maria Cojocaru.