O nouă descoperire spectaculoasă pe Marte. Ce a găsit roverul Curiosity

O serie de imagini realizate recent de roverul Curiosity în craterul Gale de pe Marte au dezvăluit existența unui sol asemănător celui terestru, ce prezintă suprafețe fisurate, similare celor din Dry Valleys din Antarctica și din deșertul Atacama din Chile.

Analiza chimică a acelui sol marțian indică o structură similară solurilor de pe Terra în care trăiesc microbi, iar această descoperire l-a determinat pe geologul Gregory Retallack de la Universitatea Oregon să afirme că „există o posibilitate reală ca viața (microbiană) să existe pe Marte”.

Această descoperire vine în completarea seriei tot mai mari de dovezi care indică faptul că viața microbiană a existat în trecut pe planeta Marte.

FOTO „Închisoarea morților vii”. Cum arată viața criminalilor în una dintre cele mai drastice pușcării din lume

14:00

AI AFLAT! Rețeaua „Corbilor Tineri” și firul roșu până la Moscova. Cum urma România să ajungă calul troian al Rusiei în NATO: „Totul se făcea la nivel oficial, de la Meleșcanu până la Iliescu”

14:00

Analiza realizată de cercetătorul american a fost publicată în ediția online a revistei Geology din această săptămână.

Gregory Retallack a studiat datele minerale și chimice publicate de cercetătorii de la NASA implicați în misiunea spațială Curiosity.

„Fotografiile au reprezentat primul indiciu, dar, apoi, toate datele au confirmat această ipoteză”, a precizat savantul american.

„Cheia pentru această descoperire a constat în uluitoarea capacitate de analiză chimică și minerală a roverului Curiosity, care deține un nivel de sofisticare mult mai ridicat în comparație cu generațiile precedente de vehicule spațiale”, a adăugat el.

„Noile date demonstrează o tendință clară de dezagregare chimică și de acumulare de argilă în defavoarea mineralului olivină, așa cum se petrece și în solurile de pe Terra. Reducerea fosforului din acele depozite este deosebit de tulburătoare, întrucât ea este atribuită pe Terra activității microbiene”.

Solurile străvechi, a precizat cercetătorul american, nu dovedesc cu certitudine faptul că Marte a întreținut în trecut forme de viață, însă ele completează seria tot mai mare de dovezi care indică faptul că „o planetă Marte mai umedă și mai caldă era mult mai locuibilă în trecut decât a fost în ultimii 3 miliarde de ani”.

Roverul Curiosity explorează în prezent o zonă topografică înaltă, ce conține straturi geologice mai tinere, în interiorul craterului Gale, în care solurile marține par mai puțin propice vieții.

Pentru a realiza o monitorizare amănunțită a solurilor mai vechi de pe Marte, capabile să întrețină viața microbiană, Gregory Retallack a spus că NASA va trebui să lanseze noi misiuni spațiale, care să exploreze și să analizeze mai multe terenuri marțiene argiloase.

Crăpăturile de la suprafața lui Marte sugerează existența unui sol tipic, alcătuit din bulgări. Cavitățile veziculare, sau acele găuri circulare, și concentrațiile de sulfați, reprezintă elemente caracteristice pentru solurile deșertice de pe Terra.

„Niciunul dintre aceste elemente nu a fost văzut în suprafețele «tinere» de pe Marte”, a precizat cercetătorul american.

Noile soluri descoperite pe Marte prezintă condiții mai bune de întreținere a vieții decât oricare alt tip de sol descoperit pe această planetă.

Vârsta lor, estimată la 3,7 miliarde de ani, le plasează într-o perioadă de tranziție a planetei roșii, care a făcut legătura de la „o planetă Marte cu un ciclu incipient al apei la planeta Marte acidă și aridă din zilele noastre”, a spus același geolog.

Cercetătorii sunt de părere că viața pe Terra a apărut și a început să se diversifice în urmă cu circa 3,5 miliarde de ani, însă anumiți oameni de știință consideră că dovezile care ar fi putut să ateste faptul că viața a început pe Terra mai devreme au fost distruse de mișcările plăcilor tectonice terestre, un fenomen geologic care nu se produce pe Marte.

Malcolm Walter, cercetător la Centrul australian pentru Astrobiologie, care nu a colaborat la acest studiu, a afirmat că descoperirea acestor soluri fosilizate în craterul marțian Gale crește considerabil posibilitatea referitoare la existența microbilor pe planeta Marte.

Totodată, Steven Benner, cercetător la Westheimer Institute of Science and Tehnology din statul american Florida, a declarat: „este mult mai probabil ca viața să fi apărut mai întâi în soluri ale unor planete precum Marte decât pe planete acoperite cu apă precum Terra”.