Oamenii de știință au reușit să simuleze evoluția găurilor negre

În momentul de față se consideră că Universul ar avea mai mult de patru dimeniuni. În cazul în care acest lucru ar fi putea fi admis, legile fizicii ar trebui rescrise în totalitate.

Fizicienii au presupus că într-un Univers cu cinci dimensiuni, găurile negre ar avea mai degrabă forma unor inele. Acestea ar evolua în timp, devenind tot mai subțiri, până în momentul în care se dezintegrează și formează alte structuri, de dimensiuni mai mici.

Existența „inelelor negre” a fost propusă, pentru prima dată, în anul 2002, însă, până acum, nimeni nu a reușit să simuleze modul în care acestea ar putea evolua. Pentru a obține această reușită, cercetătorii din cadrul Universității din Cambridge au folosit unul dintre cele mai puternice supercomputere din Europa, „COSMOS”. Acesta are capacitatea de a efectua 38,6 trilioane de calcule pe secundă.

În cazul în care inelele negre ar exista, ele ar pune în dificultate lumea științifică, deoarece au în componența lor așa-numitele „inele ultragravitaționale”. În cadrul acestora, gravitația este atât de mare, încât se produce starea de „singularitate gravitațională”, un eveniment despre care se crede că vine în contradicție cu absolut orice lege a relativității generale.

Într-un univers cu patru dimensiuni, singularitatea gravitațională reprezintă punctul în care gravitația unei găuri negre atinge cel mai ridicat nivel. Acest fenomen are loc în zona centrală a găurii negre și are ca limită de acțiune orizontul de evenimente al acesteia.

„Atât timp cât singularitatea gravitațională are loc doar în limita orizontului de evenimente, legile relativității generale rămân valabile. Prin urmare, noi vom putea prezice în continuare modul în care evoluează Universul, în afara găurilor negre”, a declarat fizicianul Markus Kunesch.

Există, însă, posibilitatea în care singularitatea gravitațională ar putea exista și în exteriorul orizontului de evenimente al unei găuri negre. În acest caz, dacă un obiect s-ar distruge în Univers, sub o presiune extrem de mare, iar el nu ar fi înconjurat de un orizont de evenimente, s-ar produce nu dezastru total, care nu ar putea fi înțeles prin intermediul legilor fizicii, citează Descoperă.

Prin urmare, există probabilitatea ca Teoria relativității generale, formulată de Albert Einstein în anul 1916, să fie falsă.