Orașul din care au plecat bărbații

Într-o țară dominată de bărbați, acolo unde femeile se ocupă doar de treburi casnice, Bhramarpura este excepția de la regulă. Aici femeile își asumă rolul bărbaților, reprezentând coloana vertebrală a societății, notează The Guardian.

Statutul de comunitate prosperă pe care îl are Bhramarpura acum, comparativ cu localitățile din zonă, a venit însă cu un preț. Localitatea a rămas fără tineri bărbați care să-și asume rolul de cap al familiei. Sărăcia i-a împins pe majoritatea în alte țări, în căutarea unui trai mai bun pentru ei și familii. Sarcinile pe care le aveau până de curând bărbații au ajuns să fie îndeplinite de femei, care susțin singure comunitatea.

Taradevi Sah și-a văzut soțul doar de două ori în șase ani, de când a plecat în Kuweit.

„Este dureros, însă mai puțin dureros decât sărăcia. Faptul că trimite bani mai ia puțin din această durere”, a spus aceasta, înconjurată de alte femei și de copii.

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu recunoaște înfrângerea PSD-ului în cursa pentru Capitală: „Un scor de 20% nu ne satisface”. Cum comentează scorul Ancăi Alexandrescu

00:51

BREAKING NEWS Anca Alexandrescu, revelația alegerilor, care s-a clasat pe locul 2: „Este doar începutul!” Secretele celei care a îngenuncheat PSD-ul

00:35

Femeile din Bhramarpura sunt folosite pentru a plăti singurătatea cu bani, mai scrie The Guardian.

„Aceasta este cauza dureroasă pentru care soții trebuie să ne părăsească. Există probleme. Dar problemele ar fi mai mari dacă n-am avea niciun ban”, a declarat și Madhu Thakur, lucrătoare în domeniul sănătății publice.

Nepal se numără printre cele mai mai afectate țări din Asia Centrală afectate de migrația în masă a muncitorilor slabi calificați în țările din Golf. Sudul țării este cel mai afectat de acest aspect, districtul Mahottari din care face parte și Bhramarpura ocupând cel de-al doilea loc în topul surselor de migranți din Nepal, arată date oferite de guvern.

Se estimează că peste 1500 de nepalezi părăsesc în fiecare zi țara pentru a pleca în străinătate, în special în India, acolo unde, conform unui acord bilateral între cele două state, nu au nevoie de permis de muncă.

Banii pe care îi trimit acasă reprezintă aproape o treime din produsul intern brut al Nepalului. Începând cu 2006, 2,6 milioane de nepalezi au plecat în străinătate pentru a munci, reprezentând unul din 10 locuitori ai acestei țări, arată datele oficiale. 

În Bhramarpura situația este și mai gravă. 1 din 4 oameni pleacă să muncească peste hotare, peste 3000 din cei 13.000 de locuitori lucrând în străinătate.

„În Bhramarpura copiii se fac prin telefon”

Această problemă a declansat o altă prejudecată venită dinspre localitățile vecine, care susțin că Bhramarpura este un oraș promiscuu. Zvonul a fost întărit de prezența mai multor copii în localitate, în ciuda faptului că aproape toți bărbații sunt plecați la muncă.

„În Bhramarpura copiii se fac prin telefon”, a fost răspunsul ironic oferit de Binod Kumar Sah, unul dintre cetățenii plecați în străinătate, la zvonul venit din localitățile învecinate. Bijay Shah a lucrat în străinătate timp de 5 ani înainte de a se căsători. A mai lucrat o perioadă în Quatar, apoi a decis să se întoarcă în Nepal, bănuindu-și soția de infidelitate. Există însă o mică prezență a bărbaților în regiune, a acelor muncitori în străinătate care și-au luat concedii, plecând pentru scurt timp din țările în care lucrează.

Migranții sunt exploatați din plin în străinătate

Migranții din Nepal sunt adesea exploatați de angajatori, precum și de agențiile de recrutare din Nepal, care-i mint în legătură cu salariul și condițiile. Cu toate acestea, într-o țară în care șomajul a ajuns la 46%, banii proveniți din străinătate îi ajută pe cetățeni să plătească pentru sănătate, educație și pentru terenuri.

„Câștigam 160 de dolari pe lună și lucram 12 ore pe zi. Dar cum mă puteam opune? Îmi hrăneam toată familia cu acești bani”, a declarat Bhadesh Takur, muncitor în Arabia Saudită.

Plecarea bărbaților la muncă în străinătate cauzează însă probleme în cadrul familiilor, scrie The Guardian. „Băieții nu mai ascultă de mamele lor sau cheltuiesc banii părinților pe alcool sau droguri”, spune Madhu Thakur, soția lui Bhadesh.

Migrația pe scară largă nu numai că schimbă profund structura comunităților, dar subminează dezvoltarea pe termen lung.

„Această problemă a aprofundat societatea de consum, bunurile sunt defapt consumabile și nu se creează mai multe locuri de muncă”, Jeevan Sharma, expert nepalez în migrație de la facultatea din Edinburgh. La fel ca și soții lor, exploatați în străinătate, femeile rămase acasă sunt și ele vulnerabile. Acestea îi acuză pe oficiali că profită de ele și că cer mită pentru a elibera sumele trimise de soții lor.

Bhadesh și soția lui sunt printre puținele cupluri care au realizat că banii nu pot înlocui bucuria familiei, așa că au ales să stea împreună în țară. „Fac mai puțini mai puțini bani acum, dar măcar sunt cu familia”, a mai spus Bhadesh, fericit.