Povestea faimoaselor vestigii care au schimbat istoria

Povestea tăblițelor de la Tărtăria începe în anul 1961. Atunci, profesorul Nicolae Vlasa a descoperit într-un bordei trei plăci de lut care aveau înscrise mai multe semne necunoscute. Datate cu 5.500 de ani înaintea erei noastre, tăblițele au stârnit dezbateri aprinse între specialiști și nu sunt puțini cei care susțin că aceasta ar fi cea mai veche scriere din lume. Multe dintre semnele de la Tărtăria se regăsesc în alfabetul fenician, etrusc sau în cel grec.

Două sunt găurite și sunt acoperite cu semne, iar a treia folosește o modalitate de scris pur pictografică, respectiv reprezentarea stilizată a unui animal (capră), un simbol vegetal și un altul neclar. Cea de formă discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, despărțite prin linii. Este considerată ca fiind cea mai apropiată de o scriere adevărată.

Subiectul tăblițelor de la Tărtăria are o frecvență mult mai mare de citare în articolele științifice și arheologie în raport cu alte artefacte. Majoritatea citărilor vizează faptul că reprezintă la cel mai vechi scris din lume.

FLASH NEWS Oana Gheorghiu își propune să facă curățenie în companiile de stat. Ce se întâmplă cu angajaţii firmelor cu datorii de miliarde de lei

10:56

ECONOMIE INS: Exporturile României au crescut cu 3,9% în primele 11 luni din 2025. Deficitul comercial a scăzut cu 1%

10:48

Dacă vârsta estimată, cea de 5500 î.Hr. s-ar dovedi în final a fi reală, iar semnele se dovedesc a fi scris, atunci ele sunt cele mai vechi artefacte purtătoare de scris din lume. Celelalte candidate la cea mai veche scriere din lume și anume, scrierile egipteană, Harappa și cea sumeriană, datează toate din jurul datei de 3200-3500 î.Hr. Potrivit specialiștilor, obstacolul insurmontabil este reprezentat de faptul că nu se poate folosi metoda cu carbon radioactive pentru a determina vârsta acestora.

Alții afirmă că datarea cu carbon14 nu mai poate fi realizată pentru că ar fi fost arse într-un cuptor după descoperire, pentru a fi conservate. Cele 3 tăblițe de la Tărtăria au fost, totuși, datate indirect. S-au făcut analize pe alte obiecte (oase) găsite împreună cu acestea în groapa rituală, rezultând cu aproximație anul 5300-5500 î.Hr. Prin urmare, vechimea obiectelor din groapa respectivă ar fi de peste 7000 de ani.
Observând similitudini între tăblițele găsite la Tărtăria și scrierile de pe tăblițele sumeriene de la Uruk și Djemdet Nasr, cele din urmă datând de la sfârșitul mileniului al IV-lea și începutul mileniului al III-lea î.Hr., N. Vlassa a luat în considerare ipoteza conform căreia și tăblițele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi legate de scrierea sumeriană.   

Alți cercetători sau entuziaști, pe baza celor trei descoperiri presupus mai vechi decât scrierea sumeriană, au ridicat ipoteza că scrierea în general, apoi sub forma pictogramelor a apărut mai întâi în sud-estul Europei și nu în Mesopotamia. De asemenea există ipoteza că aceste piese ar fi ajuns în Transilvania datorită unor contacte economice sau de altă natură cu Orientul Apropiat deși datarea tăblițelor este mai timpurie cu un mileniu față de apariția scrisului în Orient.

Specialiștii susțin că ceea ce este caracteristic acestor plăcuțe este o identitate comună, cunoscută sub denumirea de Cultura Turdaș-Vinca (4500-3700 i.H.), răspândită în țara noastră (în Banat și Oltenia), în sudul Serbiei, sud-estul Ungariei și nord-vestul Bulgariei.
La acea vreme era cea mai evoluată societate tribală de pe continent. În această perioada se fac salturi impresionante. Utilizau plugul, pentru acele începuturi umile reprezentând o adevărată revoluție, oamenii sunt legați de pământ datorită agriculturii, iar așezările cresc considerabil fiind cele mai mari ale Europei.

În urmă cu cinci ani, săpăturile de la Tărtăria au fost reluate de către MNU Alba Iulia, Muzeul Național Brukenthal și Universitatea ‘Lucian Blaga” Sibiu. Autoritățile din Alba intenționează să înființeze la Tărtăria o rezervație și un muzeu al sitului, unde vor fi expuse piesele descoperite acolo, mai puțin tăblițele, și eventual reconstituite in situ locuințe găsite în decursul cercetărilor. În acest sens, Consiliul Județean Alba a acordat Primăriei din Săliște fondurile necesare pentru a achiziționa terenul cu situl arheologic, scrie Alba24.
În urmă cu peste un deceniu, la intrarea în sat, a fost dezvelit un monument de granit, de opt tone, care reproduce pe una din fețe, la scară mărită, imaginile de pe cele trei tăblițe și inscripția „5.500 î.Hr. Primul mesaj scris din istoria omenirii”. Tăblițele se află, de la descoperirea lor, în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca.