Primele stomacuri umane miniaturale, obținute în laborator

Oamenii de știință americani au obținut pentru prima dată în istorie țesut stomacal, în 3D, pornind de la celule sușă umane. Reușita lor constă în câteva organe miniaturale, cultivate în vase Petri.

De mărimea unui bob de mazăre, stomacurile minuscule sunt folosite pentru a studia anumite patologii care afectează mucoasa stomacală, precum ulcer, cancer și gastrită.

Aceste maladii gastrointestinale afectează aproape 10% din populația mondială. Dezvoltarea lor a fost asociată cu infecția cronică provocată de bacteria Helicobacter pylori.

VIDEO Momentul în care un hipopotam urmărește o barcă plină cu turiști în Botswana: „A fost unul dintre cele mai înfricoșătoare momente”

16:51

REACȚIE Un psiholog celebru se revoltă după ce Emil Boc s-a filmat în timp ce bea „leacul perfect” după o noapte la UNTOLD

16:47

La ora actuală, stomacul uman reprezintă încă, din multe puncte de vedere, un veritabil mister pentru oamenii de știință. Astfel, pentru a studia mecanismele adiacente care se activează după apariția tulburărilor gastrointestinale, cercetătorii vor să dezvolte modele de laborator cât mai apropiate de realitate.

Pentru acest lucru, cercetătorii din Cincinnati au selectat mai întâi câteva celule sușă pluripotente. Aceste entități celulare sunt capabile să se diferențieze în orice tip de celule specializate.

Identificând procesele de diferențiere specifice formării stomacului, savanții americani au reușit să obțină aceste organe în laborator, la scară miniaturală.

Stomacurile umane create în laboratoarele din Cincinnati au diametre de circa trei milimetri și au o formă ovală, similară unei mingi de rugby.

Potrivit autorilor studiului, mini-organele reacționează la infecția cu H. Pylori în același fel în care o fac stomacurile obișnuite. Profesorul James Wells, coordonatorul principal al cercetării consideră că, grație studiului său, va fi posibil într-un viitor nu foarte îndepărtat ca medicii să obțină în laborator un stomac uman complet dezvoltat, care va putea fi apoi transplantat pe un pacient care suferă de o boală gastrointestinală gravă.

Studiul a fost publicat în revista Nature.