Rămas șomer, un interpret de muzică populară a fost nevoit să facă o „meserie strict de femei”. În doar câteva luni, a dat lovitura

Și-a pierdut slujba în urmă cu 20 de ani, iar acest lucru l-a făcut să-și descopere o nouă pasiune. Povestea proiectului lui Marcel, referent muzical în cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu, începe în anul 1996.

Pe atunci, bărbatul era administrator al Casei de Cultură din Agnita, județul Sibiu. După ce postul i-a fost însă restructurat, Marcel Părău a rămas fără serviciu.

„Mi-am spus: «Hai să vedem ce iese!». În primul rând, nu era lucru de bărbați, era strict de femei, dar necazul te duce pe căi nebănuite….”, spune Marcel Părău. La început a făcut-o din curiozitate și „ca să-și umple timpul”, apoi a descoperit că pot ieși bani frumoși din asta.

CUM A DAT LOVITURA CÂNTĂREȚUL DUPĂ CE S-A APUCAT DE O MESERIE „STRICT DE FEMEI”: IMAGINI CU EL LA LUCRU

Frumusețea portului popular l-a cucerit atunci și, în plus, îi aduce și bani. Este povestea interpretului de muzică populară Marcel Părău, cel care, de două decenii, a transformat deopotrivă în artă și afacere decorarea pălăriilor tradiționale.

SPORT Actele au fost semnate. Louis Munteanu pleacă de la CFR Cluj: ”Este doar începutul unui capitol de vis”

14:56

SHOWBIZ Mickey Rourke a acumulat datorii de 60.000 de dolari la chirie. Actorul riscă să fie dat afară din casă

14:31

 Din dorința de a-și umple timpul, dar și de a-și câștiga existența într-un mod plăcut, a început să decoreze pălăriile tradiționale, scrie adevărul.ro.

Ideea i-a venit întâmplător: „Umblând prin magaziile de la Casa de Cultură, am văzut acolo o parte din recuzita care mai rămăsese, care nu era într-o stare foarte bună”, a povestit el.

„Mi-am spus: «Hai să vedem ce iese!». În primul rând, nu era lucru de bărbați, era strict de femei, dar necazul te duce pe căi nebănuite. Am văzut cum erau decorate pălăriile din acea recuzită. Mărgelele erau aplicate pe o bentiță neagră, care la rândul ei era aplicată pe pălărie și, desfăcând acolo, am văzut că doar este un șir de mărgele pe un fir de ață și cusute jur împrejur. Nu aveau un stil aparte. Mi-am spus atunci: «Ca să iasă un lucru de calitate, ce-ar fi ca decorațiunea asta să fie cusută direct pe pălărie?». E un lucru foarte greu să coși în fetru. Am făcut una de probă, să văd cum este, iar apoi totul a mers de la sine”, a adăugat bărbatul.

FOTO: Facebook//Parau Marcel

Curând vestea s-a răspândit printre pasionații de obiecte de artizanat, astfel că numărul comenzilor a început și el să crească. Primele pălării le-a făcut pentru copiii care dansau la ansamblurile populare din zonă. Mai târziu, a început să lucreze pălării și pentru comunitățile de români din afara granițelor țării: în Statele Unite, Canada, Australia, Belgia, Franța și în Germania.

„Cum zona noastră a fost foarte mult populată înainte de sași, în Germania foarte mulți le comandă ca suvenire, să-și aducă aminte de plaiurile natale”, a explicat el. „Românii din America și-au constituit mici ansambluri folclorice cu specificul zonei Hârtibaciului. Acolo am trimis zece pălării la o comunitate de români. În plus, am o colaborare permanentă cu Muzeul Satului din București, am dat multe și acolo, la magazinul de desfacere, unde sunt cumpărate de fel de fel de turiști. Până la urmă, am fost introdus în rândul meșteșugarilor, al creatorilor populari. Ce fac este și un meșteșug, și o creație, crearea este a mărgelelor, împodobitul este meșteșug”, mai spune bărbatul.

FOTO: Facebook//Parau Marcel

Cel puțin trei săptămâni lucrează meșterul la o pălărie. La final, prețul variază între 300 și 650 de lei, în funcție de complexitatea modelului.

Și totuși, Marcel Părău spune că dintr-o astfel de meserie nu poți trăi: „În general, marii creatori populari nu pot trăi numai din asta, pentru că munca asta, deși este titanică, nu este plătită la adevărata ei valoare”.

În plus, de mulți ani, interpretul strânge și recondiționează costume populare vechi, tot din dorința ca autenticul să nu se piardă. Casa lui din Agnita s-a transformat într-un adevărat muzeu, în care a strâns, în total, aproximativ 1.000 de obiecte populare tradiționale.

Cât ați fi dispuși să cheltuiți pentru a cumpăra obiectele realizate de Marcel Părău?