Regina Ana a României înregistrează o premieră de ziua ei de naștere. Cum își petrece Majestatea Sa împlinirea vârstei de 90 de ani

Majestatea Sa Regina Ana a României împlinește miercuri vârsta de 90 de ani, fiind cea mai longevivă consoartă de voievod sau rege din istoria României.

Cu ocazia împlinirii venerabilei vârste, Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu participă miercuri la o lansare de gală a volumului „Ana. Portretul Reginei”. Evenimentul este găzduit de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și va începe la ora 18.30, accesul fiind liber publicului. Volumul „Ana. Portretul Reginei” este un album cu fotografii de familie care o înfățișează pe Regină, care au alături o serie de explicații  personale.

„Acesta este singurul eveniment public pentru a celebra împlinirea vârstei de 90 a Reginei Ana, pentru că Majestățile Lor au preferat să petreacă în privat la reședința din Elveția”, a declarat pentru gândul Radu Ghina, Consilier al Casei Majestății Sale Regelui Mihai I. Potrivit acestuia Regele Mihai și soția lui, Regina Ana, „sunt într-o condiție fizică de invidiat”.

VIDEO Ion Cristoiu spune că „nimeni nu i-a mai însuflețit pe oameni să iasă la vot”

21:20

LIVE UPDATE George Simion reacționează după ce primul exit-poll anunță victoria lui Ciucu: „Scopul unora este de a anula democrația”

21:12

Fiică a Principelui René de Bourbon-Parma și a Principesei Margareta a Danemarcei, Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut în al XVI-lea arondisment al Parisului, la data de 18 septembrie 1923. Până la izbucnirea războiului, în 1939, a copilărit în Franța. La 16 ani a plecat însă cu familia în Spania, ulterior în Statele Unite ale Americii. A studiat pictura la New York, iar pentru a-și câștiga existența a lucrat ca vânzătoare într-un magazin care comercializa panglici și flori artificiale.

În 1942 s-a înrolat ca voluntar în armata franceză, unde, împreună cu regimentul ei, a fost în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania, până la sfârșitul războiului. Pentru activitatea desfășurată a fost avansată de la gradul de caporal la cel de locotenent, iar la finalul războiului a fost decorată cu medalia Crucea de război a Franței.

„La început am condus o ambulanță. Era o muncă foarte grea pentru că vedeai atât de multă suferință. După asta m-au mutat și am devenit șoferul comandantului. Făceam curierat”, declara Regina într-un interviu acordat TVR în anul 2008.

Mediafax Foto: Constantin Vlădescu

O căsătorie interzisă de comuniști și de Biserică

Ana de Bourbon-Parma l-a cunoscut pe Regele Mihai, în noiembrie 1948, la hotelul Claridge”s din Londra, la o recepție organizată după nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu locotenentul Philip Mountbatten.

„L-am cunoscut pe Mihai la vărul meu, Jean de Luxemburg, care dădea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Cum nu ieșisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverență, am luat poziție de drepți și l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simțit atât de umilită de mine însămi, încât am ieșit imediat”, afirma Regina în același interviu.

La sfârșitul recepției, Regele i-a cerut mâna Principesei, care l-a refuzat.

Ulterior, Regele, Regina-Mamă Elena și Principesa Ana au plecat la Lausanne. Înainte de se întoarce la București, Ana i-a spus lui Mihai că acceptă cererea în căsătorie. Regele Mihai a revenit acasă „la sfatul expres al lui Winston Churchill”, care l-ar fi sfătuit că „mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos”, după cum a mărturisit el mai târziu.

Mediafax Foto: Răzvan Chiriță

Pentru ca relația celor doi să devină oficială era nevoie de acceptul Executivului. Premierul comunist Petru Groza i-a transmis însă că guvernul „nu și-ar fi permis cheltuielile necesare unei nunți”.

Nunta celor noi a avut loc în exil, la  Palatul Regal din Atena, în 10 iunie 1948. Regele Paul al Greciei, unchiul preferat al lui Mihai dinspre mamă,  a fost singurul monarh dintre familiile domnitoare ale Europei care i-a ajutat să se căsătorească în contextul în care Vaticanul nu a vrut să accepte mariajul dintre o principesă catolică și un rege ortodox. Totodată, tradiția monarhică română stipula ca urmașii să fie botezați în religia ortodoxă. Din familia principesei a participat la nuntă doar unchiul ei, prințul protestant Erik, care a și condus-o la altar.

După căsătorie, într-o scrisoare pe care i-a trimis-o Carol al II-a, tatăl lui Mihai, acesta o îndemnat-o pe nora sa, pe care nu o va cunoaște însă niciodată personal, să fie o soție bună pentru fiul lui. Răspunsul ei a fost: „Sper să fiu la fel de bună soție, pe cât de bun soț ați fost pentru soacra mea!”.

La început, cei doi miri au trăit în Marea Britanie, mai întâi pe pe domeniu Bramshill, proprietatea de lângă Londra a Lordului Brockett, ulterior pe o altă proprietate, numită Ayot St. Lawrence. În răstimpul șederii lor în Marea Britanie, în anii ”50, au muncit la fermă și în propriul lor atelier de tâmplărie. În 1956 s-au mutat în Elveția, la Versoix , la Villa Serena, devenită simbolul Coroanei. De la Versoix Regina Ana a venit în România, la începutul anilor ”90, când Regelui Mihai i se refuza prezența în țară.

Regina Ana și Regele Mihai au împreună cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957), Maria (n. 1964).