Robotul spațial Philae, aflat pe o cometă, nu a mai transmis date în ultimele 10 zile

„Robotul ar fi putut să se miște. Chiar și o simplă modificare a poziției sale ar putea însemna că antenele sale sunt acum blocate”, se afirmă în comunicatul de presă emis de Agenția spațială germană (DLR), citat de site-ul fr.news.yahoo.com.

„Am făcut o serie de observații care ne fac să credem că Philae ar fi putut să se miște și că antenele sale sunt ascunse (față de Soare, n.r.) sau că orientarea lor s-a schimbat”, a precizat coordonatorul acestui proiect științific, Stephan Ulamec.

„Pentru moment, suntem puțin îngrijorați”, a adăugat purtătoarea de cuvânt al DLR, Manuela Braun, contactată de agenția de presă AFP. „Încercăm să înțelegem ce s-a întâmplat”, a adăugat aceasta.

MARIUS TUCĂ SHOW Marius Tucă Show începe luni, 28 septembrie, de la ora 19.00, pe Gândul. Invitat: prof. univ. dr. Dan Dungaciu

13:07

FLASH NEWS Miruță publică „scrisoarea de misiune” pe care i-a trimis-o Siegfried Mureșan înainte de votarea noului Guvern

13:04

Philae, un robot-laborator, a realizat pe 12 noiembrie 2014 o premieră istorică, ajungând, la finalul unei coborâri controlate, pe nucleul cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită „Ciuri”. Structura sa a avut însă de suferit întrucât, după ce a efectuat două salturi pe suprafața corpului ceresc, Philae s-a poziționat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat.

După șapte luni de hibernare, Philae s-a „trezit”, pe 13 iunie. De atunci, robotul încearcă să stabilească o comunicare satisfăcătoare cu sonda Rosetta, care o însoțește pe „Ciuri” în periplul ei prin spațiu, dar rămâne la o distanță destul de mare de aceasta, pentru a nu fi atinsă de jeturile de gaze și praf emise de cometă.

Robotul Philae are la bordul său 10 instrumente științifice. Cercetătorii speră că eșantioanele ce vor fi obținute de Philae prin foraj la nivelul scoarței acestei comete – ce are un diametru de 3-5 kilometri – vor contribui la descifrarea unora dintre secretele Universului.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spațial care a reușit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanță de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august 2014, după o călătorie de peste zece ani prin spațiu și va rămâne pe orbita ei minimum un an.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenției Spațiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariția vieții pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cerești din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeței unei comete.

În septembrie 2016, Rosetta ar trebui să efectueze o coborâre în spirală pe cometă, să realizeze numeroase fotografii, până în momentul prăbușirii pe corpul ceresc, care va pune capăt acestui experiment științific.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanță de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spațiale și un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 țări europene și Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spațiale.