Schimbările climatice și activitățile economice pun în pericol deltele din întreaga lume

La peste un secol după ce Mark Twain a susținut că fluviul Mississippi nu va putea fi „domesticit” de ingineri, barajele și digurile restrâng marele fluviu navigabil. Apele sale, cândva noroioase, curg acum mai curate. Lipsit de sedimente și fragmentat de dezvoltarea economică, avalul deltei fluviului Mississippi scade cu mii de hectare pe an. Bogatul ecosistem al deltei și protecția pe care o oferă sunt distruse, iar pescuitul și patrimoniul cultural al locului amenințate, exemplifică autorii.

Alte delte mai bine conservate, cum ar fi Delta Dunării din România — cea mai extinsă zonă mlăștinoasă din Uniunea Europeană și un hot-spot al biodiversității la nivel mondial — ne arată ce avem de pierdut. Labirintul său de canale, lacuri, mlaștini și dune găzduiește aproximativ 2.000 de specii de plante și 5.000 de specii de animale, multe dintre ele amenințate, scriu semnatarii — Liviu Giosan, de la Woods Hole Oceanographic Institution, SUA, James Syvitski, de la Universitatea Colorado, SUA, Ștefan Constantinescu, de la Universitatea București, și John Day, de la Universitatea Louisiana, SUA.

CONTROVERSĂ Trump l-a asigurat pe Netanyahu că va sprijini atacurile Israelului asupra Iranului dacă negocierile nucleare eșuează

22:53

CONTROVERSĂ Un fost cercetător al Anthropic care se ocupa de „dresarea” AI-ului trage un semnal de alarmă: „Inteligența artificială este un pericol existențial”

22:31

Reducerea sedimentelor la gurile fluviilor, care formează practic delta, este determinată în principal de construirea de baraje. Dar și alte activități umane contribuie la dispariția deltelor. De exemplu, delta Chao Phraya în Thailanda se scufundă cu 5-15 centimetri în fiecare an din cauza utilizării intense a apelor subterane. Delta Po din Italia a scăzut cu 3-5 metri în secolul trecut, în principal ca urmare a extracție de metan.

Soluția pentru salvarea acestor ecosisteme ar fi creșterea nivelului solului în urma depunerii de sedimente. Dar, comparativ cu acum 100 de ani, Nilul și Indusul transportă cu 98%, respectiv 94% mai puțin mâl, iar Dunărea cu 60% mai puțin. Iar creșterea nivelului mărilor ca urmare a încălzirii globale agravează problema.

Regiunile de coastă aflate la mai puțin de un metru peste nivelul mării vor fi complet inundate până la sfârșitul acestui secol. Multe delte mâloase, cum sunt deltele Dunării, Rhonului și Ebrului, sunt mai joase comparativ cu deltele nisipoase, cum sunt cele ale fluviilor San Francisco din Brazilia și Godavari din India. Zonele de deltă ce riscă să fie inundate vor crește cu 50%, rată fără precedent în ultimii 7.000 de ani. Specialiștii prognozează că vor fi distruse inclusiv marile delte ale lumii, unde se află orașe importante, cum ar fi Shanghai, Dhaka și Bangkok.

Peste 500 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc în delte. Dispariția acestora ar determina migrații în masă și gravă criză economică și socială. În Pakistan, locuitorii deja părăsesc delta cursului inferior al Indusului, deoarece solurile îmbibate de apă sărată fac agricultura dificilă. De asemenea, în alte delte din centura cicloanelor tropicale, cum ar delta Gange-Brahmaputra din India și Bangladesh și delta Irrawaddy din Myanmar, distrugerea pădurilor de mangrove și a mlaștinilor a contribuit la diminuarea protecției împotriva inundațiilor și a afectat comunitățile și economiile.

Oamenii de știință fac apel la Națiunile Unite pentru a stabili un organism internațional de experți care să coordoneze inițiativele de protejare a acestor ecosisteme, prin restabilirea unui flux normal de sedimente pe marile fluvii pentru o colmatare naturală, iar locuitorii să nu fie obligați să migreze. De asemenea, cercetătorii cer guvernelor să accelereze cercetarea științifică și să extindă programele de monitorizare și de prognoză, studiile de impact și consultările publice pe această temă.