Stilul REGGAE propus pentru patrimoniul cultural IMATERIAL al Omenirii

Comitetul de selecție, compus din reprezentanți ai 24 de state membre ale Convenției UNESCO, se va reuni în perioada 26 noiembrie – 1 decembrie, la Port-Louis, în Maurițius, pentru a examina 40 de solicitări de înscriere pe prestigioasa listă, care numără până în prezent 399 de elemente, printre care cântece, dansuri, obiceiuri, tradiții, sărbători, specialități gastronomice.

Spre deosebire de patrimoniul mondial UNESCO, lista patrimoniului cultural imaterial nu este stabilită pe baza unor criterii precum excelența și exclusivitatea, ci pune accentul pe diversitate și pe experiența comunităților, potrivit organizației.

Printre propunerile de anul acesta se numără arta producerii parfumurilor din Grasse, celebra localitate din sud-estul Franței, unde această industrie a început să se dezvolte în secolul al XVI-lea. O eventuală înscriere în patrimoniul cultural imaterial ar putea oferi o mai bună protecție câmpurilor de tuberoze și iasomie amenințate de presiuni funciare.

TURISM România, desemnată cea mai pitorească destinație de iarnă din lume. Unde se află cea mai prietenoasă pârtie de ski pentru pici

20:44

CONTROVERSĂ Proaspăt cetățean român, lui Dominic Fritz îi e dor de cuvântul „patriotism”: „L-am lăsat altora să-l abuzeze”

20:33

Alte două propuneri inedite sunt stilul reggae jamaican și chamamé – muzică și dans din Argentina.

11 propuneri vin din Asia și Pacific, 8 din Europa de est, 5 din Europa de vest, iar restul din Africa, America latină și Caraibe.

Comitetul de selecție va analiza și șapte propuneri de înscriere pe lista patrimoniului imaterial în pericol, precum ritualurile de trecere pentru bărbați ale comunității Masai din Kenya și teatrul umbrelor din Siria. Până în prezent, 52 de elemente au fost înscrise pe această listă a patrimoniului imaterial în pericol. Înscrierea permite statelor respective să obțină sprijin internațional pentru a conserva aceste practici culturale.

Comitetul de selecție va examina și cererea depusă de Albania, care solicită sprijin pentru a inventaria moștenirea sa culturală imaterială, cu participarea comunităților locale.

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitații UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenții pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003. Patrimoniul cultural imaterial se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natură și la univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiționale.

Tradițiile înscrise pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO trebuie să joace un rol comunitar important și să implice actorii din societatea civilă.

România este prezentă în lista patrimoniului cultural imaterial al umanitățiii UNESCO cu ritualul Călușului, inclus în 2005, cu Doina, inclusă în 2009, cu ceramica de Horezu (decembrie 2012), cu obiceiul colindatului de ceată bărbătească în România și Republica Moldova (2013), cu dansul „Feciorescul de Ticuș” (2015), cu tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Moldova (2016) și Mărțișorul (2017).