Stresul afectează starea generală de sănătate. Ce afecțiuni poate provoca

Fie că este provocat de locul de muncă, de problemele de cuplu sau de alte evenimente importante din viața unei persoane, stresul poate afecta serios sănătatea organismului, scrie Fox News.

Deși se consideră că în anumite situații stresul ajută memoria și crește motivația pentru a atinge anumite obiective, studiile arată că 70% dintre vizitele la doctor și 80% dintre boli sunt agravate sau au legătură cu această stare de tensiune.

Răspunsul organismului în fața stresului a evoluat de-a lungul timpului, fiind cunoscut în prezent sub sintagma „fight or flight” („luptă sau fugă”, n. red). Astfel, atunci când un pericol apare, hipotalamusul trimite semnale către glandele suprarenale, poziționate deasupra rinichilor. Acestea produc hormoni steroizi, precum cortizolul, care duc la creșterea presiunii arteriale, dar și a nivelului de zahăr din sânge. Pe termen lung, asemenea modificări pot duce la boli serioase.

Ce mesaj a postat George Simion după emisiunea lui Georgescu la Realitatea TV

22:25

ULTIMA ORĂ Calin Georgescu, ultima emisiune la Realitatea TV? În dialog cu Anca Alexandrescu acuză că a fost invitat doar pentru rating și că ultimul mesaj i-a fost cenzurat. Ce replici aprinse au schimbat cei doi

22:20

În plus, cortizolul crește pofta de mâncare, cercetătorii fiind de părere că acest hormon are legătură cu receptorii din creier care controlează  ingestia alimentelor. De aceea medicii recomandă acordarea unei atenții sporite alimentației în perioadele de stres.

Totodată, dr. Philip Hagen de la Mayo Clinic din Rochester, spune că stresul poate fi corelat cu creșterea în greutate. Astfel, chiar și în cazul persoanelor care nu pot mânca atunci când traversează perioada stresante, cortizolul va face ca țesuturile și numărul celulelor grase să crească.

În ceea ce privește corelația dintre stres și atacurile de cord, încă nu au fost stabilite legături exacte. Cu toate acestea, un studiu realizat pe 200.000 de angajați europeni a arătat că aceia care au un loc de muncă stresant sau atribuții decizionale în cadrul companiei sunt cu 23% mai predispuși în fața unui infarct decât persoanele cu joburi normale.

O altă problemă este insomnia. Astfel, stresul determină apariția unei stări de hiperexcitabilitate nervoasă, astfel că persoanele în cauză nu pot sau nu simt nevoia să doarmă. Dacă în majoritatea cazurilor aceste stări dispar odată cu trecerea perioadei stresante, pe termen lung stresul cronic poate duce la tulburări grave ale somnului.

Stresul poate provoca și migrene, unele fiind resimțite mai puternic din cauza încordării inconțiente a mușchilor.

Pe lângă toate acestea, memoria este și ea afectată din cauza suprasecretiei de cortizol. Hormonul intră în legătură cu mediatorii chimici care facilitează comunicarea între celulele prezente la nivelul creierului. Astfel, pot să apară pierderi scurte de memorie sau îngreunarea gândirii.