STUDIU. Suferința persoanelor pe care le invidiază îi face pe oameni mai fericiți

Suferința persoanelor pe care le invidiază le provoacă plăcere oamenilor, arată două cercetătoare americane care au efectuat un nou studiu despre fenomenul numit „Schadenfreude”, afirmând despre acesta că este o reacție biologică primară, informează dailymail.co.uk.

Susan Fiske, profesor la Universitatea Princeton, și fosta ei studentă Mina Cikara, asistentă de cercetare la Universitatea Carnegie Mellon, au efectuat o serie de experimente pentru a evalua gradul de plăcere al subiecților, în diferite situații.

Ideea studiului a venit după ce s-a observat modul în care suporterii se bucurau de înfrângerea echipei rivale, în cadrul competițiilor sportive.

FLASH NEWSMarco Rubio anunță că nu mai este nevoie de o intervenție militară în Iran deoarece sancțiunile economice și blocada SUA și-au spus cuvântul: „Vor ajunge ca o țară din lumea a treia”

23:44

ULTIMA ORĂDan Dungaciu, reacție ironică după atacurile în rafală ale președintelui la adresa AUR: „Mulțumim, Nicușor Dan! Nu te opri!”

23:27

În acest scop, cercetătoarele au măsurat activitatea electrică a mușchilor faciali cu ajutorul unei electromiograme, care înregistrează activitatea electrică atunci când participanții la studiu râdeau și aveau senzații plăcute.

Subiecților li s-au arătat fotografii ale anumitor persoane, asociate cu diferite stereotipuri: persoane în vârstă (milă), studenți (mândrie), dependenți de droguri (dezgust) și persoane înstărite (invidie).

Aceste fotografii au fost apoi asociate cu situații cotidiene, cum ar fi: „Câștigă cinci dolari” (pozitiv); „Ești stropit de un taxi (negativ)” și „Mergi la baie” (neutru).

Subiecții au fost întrebați în ce mod aceste situații le schimbă starea de spirit, fiindu-le înregistrată mișcarea facială.

Rezultatele au arătat că oamenii se bucurau sincer de nefericirea celor pe care îi invidiau – cum ar fi persoanele înstărite.

„Deoarece oamenilor nu le place să recunoască faptul că resimt invidie sau «Schadenfreude» (bucurie față de durerea altora, n.r.), aceasta a fost cea mai bună metodă de a obține asemenea reacții, iar în experiment am reușit să captăm bucuria răutăcioasă la nivel visceral”, a declarat Susan Fiske.

În alt studiu, participanții au privit aceleași fotografii, corelate cu aceleași evenimente, fiind rugați să evalueze modul în care se simt, pe o scară de la unu la nouă, iar rezultatele au confirmat constatările primului studiu.

Participanții au încercat aceleași sentimente pozitive în legătură cu evenimentele negative prin care treceau persoanele înstărite.

Într-un experiment ulterior, când au fost întrebați dacă ar fi dispuși să facă rău altei persoane, s-a descoperit că subiecții erau dispuși să facă rău cuiva care era „ținta invidiei” acestora.

În cele din urmă, cercetătorii au utilizat diferite scenarii cu privire la un bancher de investiții, participanții primind informații despre acesta care să le trădeze reacțiile stereotipe.

De exemplu, în anumite situații, bancherul era el însuși, iar în altele consilia clienții pro bono (suscitând mândrie), își folosea primele ca să cumpere droguri (dezgust) și, într-un final, era șomer, dar îmbrăcat pentru a merge la serviciu (milă).

Încă o dată, descoperirile au corespuns experimentelor anterioare – participanții la studiu investind situațiile asociate cu dezgust și invidie cu mai puțină afecțiune decât scenariile corelate cu mândrie și milă.

„Experimentul arată că factorii care prezic invidia sunt statutul social și competiția, iar, când acești factori sunt eliminați, invidia dispare. Teoria este în conformitate cu povestea legată de cine pe cine invidiază și de ce. În mare parte are legătură cu banii, fiindcă ies ușor în evidență”, a mai precizat Susan Fiske.

Teodora Nicolau, [email protected]