SUNTEM CEEA CE CITIM. Oamenii încearcă să semene cu personajele fictive din romanele lor preferate

Cititorii care se identifică cu anumite personaje fictive din romanele lor preferate ajung să adopte în mod inconștient comportamentul acestora, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani, informează dailymail.co.uk.

Cercetătorii de la Ohio State University susțin că pasionații de lectură au tendința de a adopta, în mod inconștient, gândurile, sentimentele, credințele și reacțiile personajelor fictive de care se simt apropiați.

„Atunci când te pierzi în universul unui personaj fictiv, în timp ce citești un roman, ai putea să sfârșești prin a-ți modifica propriile gânduri și comportamentul pentru a se potrivi cu cele ale personajului”, afirmă autorii acestui studiu, publicat în Journal of Personality and Social Psychology.

Cercetătorii americani au realizat șase tipuri diferite de teste pe aproximativ 500 de voluntari.

Studiul a evidențiat faptul că romanele scrise la persoana I pot modifica temporar felul în care cititorii percep lumea, pe ei înșiși și pe celelalte grupuri sociale.

LIVE 🚨 Iranul fierbe. Presa americană: Trump vrea să intervină militar în Iran

23:55

ISTORIE De ce protestează iranienii. Care sunt motivele care au stârnit revoltele sângeroase împotriva regimului de la Teheran

23:35

Într-unul dintre teste, potrivit cercetătorilor americani, cititorii care s-au identificat cu un personaj fictiv care a depășit multe obstacole pentru a putea să voteze erau ei înșiși mult mai dispuși să voteze, în cadrul unor alegeri reale, câteva zile mai târziu, în comparație cu persoanele care au citit alte romane.

Ei au constatat, de asemenea, că este deosebit de important momentul în care cititorului îi sunt dezvăluite caracteristicile personajului la care se raportează. „Revelarea timpurie a apartenenței personajului la un anumit grup social pare să accentueze diferențele dintre cititori și acel personaj, iar cititorii par a fi mai puțin dispuși să se identifice cu acel personaj”, afirmă autorii studiului.

Astfel, un test realizat pe un eșantion de 70 de bărbați heterosexuali, care au citit un roman despre un bărbat gay fără studii finalizate, a avut rezultate diferite, în funcție de momentul în care a fost dezvăluită orientarea sexuală ale personajului.

Dacă cititorii aflau mai târziu (în ultima parte a romanului) că personajul era homosexual, ei erau mai dispuși să adopte atitudini favorabile față de homosexuali, în comparație cu voluntarii care au citit romane în care orientarea sexuală a personajului era dezvăluită în prima parte a lecturii sau romane în care personajul era heterosexual.

Totodată, dacă cititorii aflau mai târziu că personajul era homosexual, ei erau mai puțin predispuși să adopte stereotipuri despre homosexuali – fiind mai puțin dispuși să considere că acel personaj era efeminat și emotiv.

Autorii studiului consideră că și mediul în care este făcută lectura unui roman joacă un rol major. Astfel, voluntarii care au citit într-o cameră ai cărei pereți erau acoperiți cu oglinzi au fost mai puțin afectați de acest fenomen.

Autorii studiului spun că vizionarea unui film, prin comparație cu lectura unei cărți, nu îi face pe spectatori să nu se angajeze altfel, ei rămânând simpli spectatori, limitându-le abilitatea de a se imagina pe sine în pielea personajelor.

Acest fenomen ar putea avea implicații puternice și chiar de durată. Dacă oamenii pot fi făcuți să se identifice cu anumite personaje în acest fel, fenomenul descris mai sus ar putea să le lărgească orizonturile și să îi facă să se raporteze la grupuri sociale la care, altfel, n-ar fi putut să se raporteze.