DNA: Năstase l-a sunat pe Grăjdan la 5 dimineața, în ziua când ISC s-a retras din dosarul Trofeul Calității

Surpriză azi în timpul ședinței în care Adrian Năstase este judecat în dosarul „Trofeul Calității”.

În timpul ședinței de judecată în care fostul premier Adrian Năstase contestă condamnarea la 2 ani de închisoare, procurorul DNA i-a cerut președinției Înaltei Curți să îl intrebe pe Năstase dacă a discutat telefonic cu fostul șef al Inspectoratului de Stat în Construcții, Constantin Grăjdan, pe 22 mai, la ora 5 dimineața.

În ziua respectivă, câteva ore mai târziu, Grăjdan a trimis o adresă Înaltei Curți prin care retrăgea ISC ca parte civilă din dosar, gest pentru care premierul Victor Ponta l-a demis ulterior.

NEWS ALERTDIICOT ia cu asalt Oil Terminal, Biroul vamal de frontieră Constanța și CEC Bank. Totul are legătură cu un prejudiciu „astronomic” urmare unei afaceri cu produse petroliere

09:16

VIDEOUn membru al gărzii de onoare s-a prăbușit în fața lui Emmanuel Macron. Cum a reacționat președintele francez

09:05

DNA dă astfel de înțeles că are o interceptare cu discuția telefonică dintre Năstase și Grăjdan.

Avocații fostului premier au protestat vehement, cerând instanței să nu consemneze întrebarea procurorului, pentru că interceptarea nu este probă în dosar.

Procurorul DNA a depus în instanță două acte prin care dovedește că Adrian Năstase a fost interceptat discutând la 5 dimineața cu Constantin Grăjdan.

Adrian Năstase a susținut anterior, în ședința de azi, că nu a discutat nimic cu Grăjdan legat de acest dosar.

„Am discutat cu el felul în care trebuie construite noile instituții ale țării, la fel cum am făcut și cu alții. Pe domnul Grajdan l-am cunoscut în ultimii 2 ani, în cadrul departamentelor de specialitate ale PSD. El este membru PSD și unul dintre oamenii activi în departamente. În această calitate mă întâlnesc cu el în fiecare joi în cadrul ședințelor departamentelor în Consiliul Național al PSD, unde participă 100 de oameni”, a declarat Năstase în fața instanței, întrebat fiind de către procuror dacă îl cunoaște pe Grăjdan.

UPDATE Instanța a respins cererea de recuzare a completului de judecată. Completul de cinci judecatori al instanței supreme admisese, după mai mult de 10 ore de sedință, o cerere de recuzare a completului de judecată.

Cererea de recuzare a fost facută de avocatul Corneliu Liviu Popescu, în contestarea unei amenzi judiciare primite pentru ca nu s-a prezentat la un termen de judecată și nu și-a asigurat înlocuitor.

Năstase: Instanța de fond s-a comportat ca o instanță politică, interzicându-mi lucruri firești

Adrian Năstase a declarat, miercuri, în fața magistraților, că instanța care l-a condamnat în dosarul „Trofeul calității” s-a comportat ca o instanță politică, „cu o judecată politică”, atunci când a susținut că trebuie înlăturat temporar din societate și că este personificarea corupției.

Magistrații instanței supreme au reluat, miercuri, discuțiile în dosarul în care Adrian Năstase și celelalte persoane acuzate au contestat condamnările primite.

Instanța a respins o cerere făcută de avocații apărării, după care a trecut la audierea inculpaților din dosar, primul audiat de cei cinci judecători fiind Adrian Năstase.

Fostul premier le-a prezentat judecătorilor obiecțiunile sale în legătură cu motivarea sentinței completului de trei judecători de la aceeași instanță, prin care a fost condamnat de doi dintre aceștia la doi ani de închisoare cu executare.

Cele mai virulente critici au fost la adresa afirmațiilor celor doi judecători care l-au condamnat și care arătau în motivare că Adrian Năstase ar trebui înlăturat „temporar” din societate și că acesta reprezintă personificarea corupției din România la nivelul anului 2004.

„Judecătorii fondului au acționat ca o instanță politică, cu o judecată politică, atunci când au făcut afirmațiile că Adrian Năstase trebuie înlăturat temporar din societate sau că Adrian Năstase reprezintă personificarea corupției din România la acea vreme, și asta cu atât mai mult cu cât vine din partea a doar doi judecători, din care unul este venit direct de la DNA”, le-a arătat Năstase judecătorilor.

Adrian Năstase a mai arătat că instanța de trei judecători de la fond a denaturat depozițiile a doi martori, respectiv Nistorescu și Ganea, și că a interpretat eronat noțiunea de folos material în legătură cu acuzația care i se aduce.

Totodată, Adrian Năstase a spus că deși instanța de fond recunoaște în motivare că nu există probe directe privind acuzațiile aduse lui, nu a dovedit și nu a argumentat pe deplin decizia condamnării sale.

Adrian Năstase a mai criticat faptul că instanța de fond a dorit să audieze peste 750 de martori ai acuzații, iar în schimb în cazul lui a decis audierea doar a cinci martori din cei peste 90 propuși, cu motivarea că doar cei cinci ar putea face referiri directe legate de acuzații, iar ceilalți s-ar abate de la obiectul și infracțiunile din dosar.

„Mi se pare anormal ca instanța fondului să admită peste 900 de martori, iar mie doar cinci, cu mențiunea în motivare că a admis doar în parte cererea mea. Din cei peste 900 de martori au fost audiați efectiv 767, în vreme ce din 92 de martori ai mei, doar cinci. Respingerea acestei probe cerute de mine s-a făcut prin prisma faptului că dovedirea vinovăției s-a făcut cu rapoarte de constatare, cu documente și cu alte înscrisuri și că probele testimoniale se îndepărtează de la probatoriu. Niciun document nu vizează în mod direct o faptă directă ce-mi este imputată și în ceea ce mă privește”, a arătat Năstase.

El a mai spus că dosarul a fost făcut la comandă politică, acuzațiile sunt nefondate, la fel ca și probatoriul, și că s-a dorit cu orice preț înlăturarea sa din viața politică, fiind ținut ocupat cu dosarele penale.

Pe parcursul audierii, președintele completului de cinci judecători, Livia Stanciu, i-a interzis de mai multe ori lui Năstase să repete unele referiri care le-a făcut și în declarația dată în prima fază a procesului, arătând că la acest moment, în faza recursului, el trebuie să se refere strict la obicțiunile avute împotriva deciziei instanței de fond.

Președintele instanței supreme, Livia Stanciu, i-a luat de la multe ori cuvântului lui Adrian Năstase, iar în replică i-a citit acestuia pasaje întregi din declarația dată la completul de trei judecători, ce erau aproape asemănătoare cu ceea ce Năstase susținea miercuri în sala de judecată.

Instanța urmează să ia în discuție și adresa Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) transmisă luni, prin care instituția cere anularea documentului semnate de fostul șef Constantin Adrian Balaban-Grăjdan și reintroducerea ISC ca parte civilă în dosarul „Trofeul calității”.

După ce a trimis instanței supreme, fără să aibă avizele necesare, adresa privind retragerea ISC din procesul „Trofeul calității”, în 22 mai, la o zi după ce a fost învestit în funcție, Adrian Balaban-Grăjdan a fost demis de la conducerea inspectoratului, iar procurorii DNA au început cercetarea în cazul lui pentru favorizarea infractorului.

În adresa semnată de Balaban-Grăjdan se arăta că ISC nu se constituie parte civilă în dosarul „Trofeul calității” întrucât ISC nu a suferit niciun prejudiciu financiar-contabil.

Potrivit DNA, ISC se constituise parte civilă în dosarul „Trofeul calității” încă din faza de urmărire penală. În 30 ianuarie, ICCJ a dispus ca instituția să primească despăgubiri civile de aproape 6,5 milioane lei, iar cu o săptămână înainte de adresa trimisă de Grăjdan, își majorase pretențiile la 7,5 milioane lei.

În dosarul „Trofeul calității”, prin decizia din 30 ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a obligat pe Adrian Năstase, Paula Irina Jianu, Diana Gasparovici, Mariana Ioana Popovici și Bogdan Popovici, în solidar cu SC Eurografica SRL, la despăgubiri civile către ISC în valoare de 3.337.452,5 lei.

În 30 ianuarie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, de către ICCJ, în dosarul „Trofeul calității”, în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție din partea PSD.

În același dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcții, a fost condamnată la șase de închisoare și cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an.

Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL și soții Marian Ioana și Bogdan Popovici au primit fiecare câte șase ani de detenție, la care s-a aplicat un spor de un an.

Decizia din ianuarie nu este definitivă, fiind contestată la Completul de cinci judecători al instanței supreme.