Socialiștii germani, familia politică a lui Victor Ponta: DE CE SE OPUNE GUVERNUL NOSTRU INTRĂRII ROMÂNIEI ÎN SCHENGEN. EXCLUSIV

Parlamentarul german Susanne Kastner, SPD (social-democrații nemți), fost vicepreședinte al Bundestagului, a declarat într-un interviu pentru gândul că sunt două motive pentru care Germania a decis să se opună intrării României în Schengen: primul motiv este unul legat de precampanie electorală din Germania. Parlamentarul german susține însă că la fel de important este și faptul că România trebuie să mai facă pași înainte în lupta anticorupție.”Rapoartele Comisiei Europene trebuie luate în serios. Lupta anticorupție trebuie continuată”.

Gândul: Ministrul federal de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich spune că Germania se va împotrivi accederii României în Schengen. Până de curând Germania nu a fost atât de vocală împotriva intrării României în spațiul Schengen. Ce a determinat acestă schimbare de poziție?

FLASH NEWS Secretarul Apărării, Pete Hegseth, oprește ancheta în cazul piloților care au survolat casa lui Kid Rock. Vedeta, susținător înflăcărat al lui Trump

14:14

MISIUNE SPAȚIALĂ 11 ore până la marea lansare NASA pe lună. Urmărește live pe Gândul evenimentul istoric

14:04

Susanne Kastner: Cu siguranță, declarația ministrului de interne Friedrich a fost făcută în contextual discuțiilor legate de viitorul flux de imiganți săraci către Germania. Un alt motiv al acestor declarații este și viitoarea campanile electorală.

Gândul: Comisia Europeană spune că tehnic România a îndeplinit condițiile să intre în Schengen. În opinia dvs., ce dovezi așteaptă Germania de la țara noastră pentru a fi de acord cu intrarea României în Schengen?

Susanne Kastner: Ministrul de Interne Hans-Peter Friedrich a făcut referiri la problemele legate de măsurile anticorupție. Sigur că guvernul României trebuie să se ocupe cu această problemă și să continue să se angajeze în această direcție a politicilor anticorupție. Dar, cum am menționat, alegerile care urmează par a fi un factor decisiv în discuția legată de aderarea României la Schengen.

Gândul: În opinia dvs cât de mult contează că România a primit aprecieri negative în ultimul raport pe Justiție al Comisiei Europene?

Susanne Kastner: Rapoartele Comisiei Europene trebuie luate în serios. Dincolo de aceste rapoarte și de discuția legată de Schengen, este important ca România să se angajeze și pe viitor că va lupta împotriva corupției. S-au făcut progrese vizibile, dar mai sunt multe de făcut.

Gândul: Vedem că nu doar ministrul de Interne din Germania s-a declarat împotriva României, ci și primarul orașului Duisburg, Soeren Link. Având în vedere că Germania este în precampanie electorală credeți că retorica asta antimigrației românilor în Germania, împotrivirea față de accederea în Schengen se circumscriu discursului de campanie?

Susanne Kastner: Imigrația care are la bază sărăcia este o problemă. Nu este însă o problemă numai a României sau a Germaniei, este o problemă europeană. Astfel că trebuie rezolvată la nivel european.

Gândul: Credeți că după alegerile din toamnă Germania ar putea să-și reconsidere poziția față de intrarea României în Schengen?

Susanne Kastner: Sper că acestă dezbatere furtunoasă se va termina mai devreme. Oricum partidele care vor forma noul guvern după alegeri vor avea o problemă de poziționare strategică în urma acestei dispute.

Gândul: Având în vedere că sunteți membră a grupului de prietenie România – Germania din Bundestag, cât de mult contează în analiza problemei Schengen evaluările legate de funcționarea statului de drept în România în luarea unei decizii pozitive pentru țara noastră?

Susanne Kastner: Dincolo de dezbaterea actuală legată de Schengen, măsurile anticorupție și respectarea statului de drept sunt subiecte politice importante. Ele formează o parte din discuția legată de intrarea României în Schengen.

Gândul: Politicienii români din arcul de guvernare au răspuns, după declarațiile ministrului de Interne german, că Schengen nu mai este o prioritate și că România va aștepta să fie invitată în acest club. În opinia dumneavoastră astfel de reacții ajută sau dăunează Romaniei?

Susanne Kastner: Sper ca partea românească va reveni pe drumul unui dialog constructiv și pro-european și va depăși problemele actuale.

Context: Germania este în acest moment perioada de precampanie electorală. Astfel, pe 22 septembrie nemții vor vota în cadrul alegerilor federale noul Bundestag, cel de al 18-lea care va determina și cine va fi următorul cancelar al Germaniei. Potrivit unor sondaje publicate de către Der Spiegel, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) are o cotă de incredere de 40% în timp ce adversarii de la SPD (social-democracții nemți) sunt la 27%. Cu toate acestea, una din marile teme de dezbatere în Germania care a acaparat disputele din precampanie este problema imigranților, în special a imigranților români și bulgari, dar și problema țiganilor.

Faptul că imigranții români au devenit temă electorală în Germania este certificat și de faptul că atât politicienii de dreapta, cât și politicienii de stânga folosesc aceeași retorică. Primarul orașului Duisburg Soeren Link a afirmat că imigranți români și bulgari provoacă haos, comit infracțiuni și costă municipalitatea peste 17,3 milioane de euro, fonduri alocate pentru locuințe, alimente și asigurarea ordinii public. Pe Facebook, primarul Duisburgului a mai explicat că în orașul său sunt peste 6500 de imigranți români.

Hans-Peter Friedrich: Bulgaria și România încă trebuie să fie mai ferme în lupta cu corupția

În interviul care a generat disputa Schengen, ministrul de Interne al Gemaniei a declarat în mod clar că intrarea României în spațiul de liberă circulație este condiționată de lupta anticorupție. Ministrul de Interne german a declarat că România nu a făcut destule în privința luptei anticorupție. „UE evaluează de mult timp dacă Romania și Bulgaria sunt gata pentru a fi acceptate în Spațiul Schengen. Ultimul raport, care se elaborează anual, a arătat unele progrese, însă nu este suficient. Bulgaria și România încă trebuie să fie mai ferme în lupta cu corupția. Cei care intră în posesia unei vize de călătorie prin mită și corupție ar putea călători până în Germania fără niciun control. Cetățenii nostri vor accepta o extindere a Spațiului Schengen numai dacă vor fi indeplinite anumite condiții fundamentale. Și deocamdată nu este cazul”, a declarat Hans-Peter Friedrich

Cum și-a umflat mușchii Bucureștiul când Olanda, Franța și Germania au amânat intratea în Schengen

În România, Titus Corlățean, Victor Ponta sau Radu Stroe au preferat să adopte o poziție agresivă față de anunțul Germaniei că se va opune intrării României în Schengen. Nu este pentru prima dată când România are o asemenea poziție. În septembrie 2011 Olanda anunța că se va opune intrării României în spațiul Schengen. Atunci reacția guvernului a fost să demareze o amplă campanie de verificare a importurilor de flori din Olanda, astfel că zeci de TIR-uri cu flori din Olanda erau blocate în vămi. Declarații acide la adresa Olandei a avut și președintele Traian Băsescu la adresa Olandei. „România are Albița. Olanda are Rotterdam-ul. Da? Îmi pare rău, nu Albița e poarta de intrare a țigărilor, a alcoolului, a drogurilor. Și nu România, din neputință, a legalizat prostituția, nu România, din neputință, a legalizat consumul de droguri”, declarat Traian Băsescu

În ianuarie 2011 fostul ministru Theodor Banconschi anunța că România s-ar putea opune intrării Croației în UE dacă Germania și Franța nu vor accepta intrarea țării noastre în Schengen. „Haideți să privim la situația Croației. Noi susținem orice extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest. Dar nu putem accepta ca aceasta să se facă fără MCV, în condițiile în care, în cazul nostru, se menține MCV”, declarat fostul ministru Theodor Banconschi