Ministerul rus de Externe aplică sintagma ”Hoțul strigă: Hoții!”

Ministerul rus de Externe a întocmit și dat publicității un raport consistent al cărui titlu este sugestiv – ”Despre încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși în țări străine” -, numai că se dovedește a fi, totodată, și o perdea de fum. Cum Kremlinul ”strălucește” la capitolul ”dezinformare”, este lesne de observat că Moscova îndreaptă un deget acuzator către țările considerate ”neprietenoase” și consideră că drepturile fundamentale ale cetățenilor ruși sunt încălcate.

Kremlinul nu privește, totuși, niciodată în propria ogradă. Și asta nu pentru că ar suferi de miopie, ci pentru că propaganda rusă funcționează de minune în interiorul Federației Ruse. De unde și acuzațiile că punctul de vedere al Moscovei nu poate fi transmis și în alte țări, accesul la mass-media fiind interzis sau limitat după invadarea Ucrainei.

APĂRARE Turcia încă evaluează participarea la banca globală de apărare a Canadei

00:58

FLASH NEWS Alexandru Muraru îi transmite 5 mesaje lui Nicușor Dan, înaintea consultărilor de la Cotroceni

23:54

În ceea ce privește România, Ministerul rus de Externe consideră că este forțată o atmosferă neprietenoasă în jurul Rusiei în discursurile politicienilor români, ceea ce ar avea un ”impact negativ asupra poziției și moralului compatrioților noștri care locuiesc în România”.

Din nefericire pentru adepții retoricii de forță de la Kremlin, România se află nu numai în UE, ci și sub umbrela Alianței Nord-Atlantice. Dincolo de declarații-înțepături, chiar și la nivel diplomatic, Federația Rusă nu poate face nimic. România a fost plasată pe celebra listă a țărilor ”neprietenoase”, este adevărat, însă asta nu transformă ziua în noapte și nici nu face să plouă de jos în sus pe aceste meleaguri.

Situația Republicii Moldova – chiar stat neutru fiind – este ceva mai complicată, iar Moscova, în același raport, a punctat că vorbitorii de limbă rusă sunt persecutați. Precedentul Crimeea și, apoi, precedentul Donbas pot stârni îngrijorare la Chișinău, cu atât mai mult cu cât Vladimir Putin și-a păstrat ceva ”rezerve” în Transnistria, regiunea putând fi folosită, la nevoie, pe sistem ”Cal Troian”.

Totuși, a vorbi despre încălcarea drepturilor vorbitorilor de rusă din alte țări fără a recunoaște că în Rusia a fost permanentizat un regim represiv înseamnă să dai dovadă, pur și simplu, de o periculoasă și cinică ipocrizie.

”Hoțul strigă hoții” – iată o sintagmă veche și care se potrivește foarte bine în context. În luna aprilie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care sunt prezentate, punctual, încălcări ale drepturilor omului în Rusia lui Putin, cu atât mai mult după invadarea Ucrainei.

• Regimul rus și-a intensificat, într-un mod fără precedent, reprimarea protestatarilor pașnici, a jurnaliștilor și bloggerilor independenți, a apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor societății civile, în efortul de a reduce la tăcere orice critică și opoziție față de agresiunea militară ilegală, neprovocată și nejustificată împotriva Ucrainei.
• Mii de persoane au fugit din Rusia din cauza creșterii drastice a riscului de arestare și urmărire penală arbitrară.
• Începând cu 24 februarie 2022, autoritățile ruse au plasat în detenție în mod arbitrar peste 15.400 de manifestanți pașnici împotriva războiului din întreaga țară, supunându-i pe unii dintre ei la rele tratamente grave și la alte încălcări ale drepturilor omului.
• Numeroase legi impuse în ultimii ani, cum ar fi legea privind „agenții străini” și variațiile acesteia, reglementarea așa-numitelor „organizații extremiste” și numeroase decrete adoptate de autoritatea responsabilă cu supravegherea mass-mediei (Roskomnadzor) au fost utilizate de autoritățile ruse pentru reprimarea concentrată a societății civile independente și a mass-mediei active din Rusia, vizând în special organizațiile neguvernamentale, apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii, avocații, precum și activiștii pentru drepturile femeilor, LGBTQI+ și mediu, precum și activiștii pentru minoritățile etnice și culturale.
• La 4 martie 2022, Parlamentul rus a modificat Codul penal pentru a impune o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare pentru răspândirea unor informații „false” despre războiul din Ucraina; la 22 martie 2022, legea a fost extinsă pentru a incrimina schimbul de „știri false” cu privire la orice activități ale organismelor oficiale ruse din străinătate.
• La 4 martie 2022, Duma rusă a interzis demonstrațiile împotriva războiului din Ucraina.
• Autoritățile ruse au forțat mai multe organe de presă independente să își suspende activitățile, să își închidă sau să își mute activitățile în străinătate, blocând în același timp accesul altor persoane, în contextul creșterii cenzurii, controlului și izolării internetului, privând astfel populația rusă de informații imparțiale despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și despre crimele de război comise acolo în numele Federației Ruse.
• De la începutul războiului Rusiei în Ucraina, sute de jurnaliști, apărători ai drepturilor omului, activiști și alții au părăsit Rusia din cauza creșterii drastice a riscului de arestare și urmărire penală arbitrară, inclusiv după ce președintele Putin a făcut referire la cei care se opun războiului ca fiind „trădători naționali” și o „a cincea coloană”.
• Alexei Navalnîi, avocat rus, politician din opoziție, activist anticorupție și laureat al Premiului Saharov în 2021, a fost arestat în ianuarie anul trecut și se află în închisoare din februarie 2021, unde execută o sentință arbitrară și motivată politic, fiind supus în mod repetat torturii și unor tratamente inumane.
• La 22 martie 2022, în urma unei sesiuni extraordinare desfășurate într-un penitenciar și, prin urmare, în afara spațiilor obișnuite ale instanțelor, Tribunalul Lefortovski din Moscova l-a condamnat pe Alexei Navalnîi la nouă ani de detenție într-o închisoare de securitate maximă și i-a aplicat o amendă administrativă de 1,2 milioane de ruble (aproximativ 12.838 euro).
• Același Navalnîi este inculpat, acum, într-un nou dosar – ”creare a unui grup extremist” – și riscă alți 15 ani de închisoare.

Acestea sunt doar câteva dintre punctele de reper ale unei represiuni fără precedent care se desfășoară – nu de ieri, de azi – în Rusia lui Vladimir Putin, acolo unde a fi disident te plasează automat în postura de ”trădător de patrie”. Cu singura și decisiva mențiune că ”patria” pe care a construit-o liderul de la Kremlin este una sechestrată și transformată într-o prizonieră care va plăti, în timp, pentru păcatele ”Tătucului” infatuat și decis să nu mai fie ”Țar” doar cu numele.

Reprezentanții Ministerului de Externe al Federației Ruse – vârfurile de lance fiind Serghei Lavrov și Maria Zakharova, purtătoarea sa de cuvânt – au decis, intempestiv, că ”alții” se fac vinovați și încalcă drepturile vorbitorilor de limbă rusă din țările care, în ultimă instanță, au condamnat invadarea Ucrainei. Despre ceea ce se întâmplă în propria ”bătătură” nu vorbesc absolut deloc.

Totuși, dacă ascunzi gunoiul sub preș, nu înseamnă că ai făcut curățenia perfectă cu care te lauzi în fața vecinilor. Și, dacă închizi ochii, nu vei reuși să transformi chinuita ”Rusie a lui Putin” într-o poveste cu finalul fericit atât de cunoscut – ”Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți”.

Citește și: 

• Lupta lui Putin cu el însuși și cu lumea întreagă
• ”Negocieri” à la Kremlin. Putin vrea să-i învețe tocmai pe ucraineni pașii noului cazacioc
• Boala lui Putin
• Experimentul ”Ucraina”
• Să te ferești de ruși atunci când insistă că n-ai dreptate!