”Negocieri” à la Kremlin. Putin vrea să-i învețe tocmai pe ucraineni pașii noului cazacioc

”Negocieri” à la Kremlin. Putin vrea să-i învețe tocmai pe ucraineni pașii noului cazacioc
Vladimir Putin | Foto - Profimedia Images
Publicat: 23/05/2022, 20:59
Actualizat: 23/05/2022, 22:54

În timp ce conflictul din Ucraina va intra, din păcate, în cea de-a patra lună a ostilităților, Moscova transmite că este ”pregătită” – din nou! – să se așeze la masa negocierilor. Dacă situația nu ar fi tragică, s-ar putea crede că ironia s-a înșurubat, impetuoasă, la Kremlin, iar Vladimir Putin nu numai că-și minimalizează adversarii direcți care i-au făcut ferfeniță blitzkriegul desenat pe hărți de ofițerii Statului Major, dar dă cu tifla și întregului Vest.

Ziua de 24 februarie 2022 a marcat un moment care va rămâne în istoria modernă un îngrijorător punct de reper. Un stat suveran a fost invadat la primele ore ale dimineții, în timp ce agresorul a ridicat o perdea de fum a declarațiilor în spatele căreia a încercat și încearcă, încă, să justifice o încălcare evidentă a legilor internaționale.

Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, numai că a apelat la un subterfugiu lamentabil. Nu a declarat război – motiv pentru care o mobilizare generală a rezerviștilor, pe întreg teritoriul Federației Ruse, nu a fost necesară -, o lansat sintagma cinică ”operațiune militară specială”, a motivat agresiunea prin ”denazificarea” Ucrainei și prin ”demilitarizarea Ucrainei”, plus salvarea pro-rușilor din Regiunea Donbas și, după câteva zile, a adus în scenariu și ”negocierile” cu partea ucraineană.

Aceste așa-zise ”negocieri” – runde nenumărate, face to face sau online – s-au desfășurat, invariabil, cu Rusia în postură de parte care cere și care vrea, neapărat, să ia.

În primele 12 zile ale conflictului din Ucraina au avut loc trei runde de negocieri. Partea ucraineană a pus accent pe coridoarele umanitare absolut necesare în contextul în care numărul refugiaților care fugeau din calea soldaților ruși creștea exponențial. Partea rusă s-a păstrat pe poziții ofensive și a transmis că era prea devreme pentru ”pași pozitivi”. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, recunoscut pentru declarațiile impetuoase, chiar și în sens negativ (sau mai ales), a declarat că ”operațiunea” ordonată de Putin se poate încheia cât ai bate din palme, dar numai dacă… Ucraina îndeplinește o listă de condiții.

Revenim, astfel, la ideea de ”negociere”, întâlnire sau întâlniri unde părțile implicate încearcă și, de multe ori, reușesc să descopere puncte asupra cărora cad de acord.

Numai că ”negocierea a la Kremlin” înseamnă, practic, ca partea ”adversă” să primească, iată, o listă de condiții. Iar condițiile, în pofida oricărei logici a negocierii, nu sunt… negociabile. Atunci discutăm despre un ultimatum, numai că i s-au atașat paiete sclipitoare care să ia ochii ultimilor creduli ai lumii.

Ulterior, ”negocierile” au continuat în ritm susținut, însă Rusia nu a schimbat datele problemei. Ucraina trebuie să accepte că Peninsula Crimeea este parte integrantă a Federației Ruse, că Donbasul – în aceeași logică – va avea același statut, plus că trebuie să ”promită” Moscovei că nu va mai emite pretenția de a intra în NATO. A se observa folosirea, ostentativă, a verbului ”a trebui”, ceea ce ne readuce, încă o dată, pe tărâmul absurdului unor ”negocieri” care, finalmente, nu există.

Nu mai departe de ziua de ieri, 22 mai 2022, negociatorul rus Vladimir Medinski a repetat că Moscova este pregătită să continue ”dialogul”, cu toate că ”negocierile” de până acum au fost ”subminate” de Kiev. Este, totuși, imposibil să negociezi la modul concret atunci când ești pus cu spatele la zid și când pe masa ”negocierilor” apare o listă cu condiții puse tocmai de cei care declară că au vrut, întotdeauna, să poarte un dialog.

Conflictul din Ucraina a deschis – spre mare nemulțumire a lui Vladimir Putin – mai multe paranteze, dincolo de izolarea Federației Ruse prin pachete de sancțiuni și de ideea că Moscova trăiește într-o cu totul altă realitate, având pretenția ca și alte țări să-și schimbe radical modul de viață.

Finlanda și Suedia fac pași din ce în ce mai mari pentru a deveni state-membre ale Alianței Nord-Atlantice, iar precedentul ”Ucraina” nu poate împiedica o astfel de dorință. În fața unei astfel de perspective, Rusia își încordează mușchii, la nivel declarativ, și amenință că va ridica/echipa corespunzător cel puțin 12 baze militare în ”districtul militar vestic”. Aceste baze militare vor fi operaționale până la finalul acestui an, totul fiind un ”răspuns” la ”extinderea” NATO.

Înainte de toate, NATO nu s-a extins încă. Există discuții, există deschidere, se fac planuri… Dar Putin nu vrea să fie prins cu piciorul în aer, în timp ce vrea să îi învețe (culmea, chiar pe ucraineni!) pașii noului cazacioc compus la Kremlin.

Însă exemplul Finlandei și al Suediei reprezintă, firește, tocmai un… răspuns la agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei. Acesta este, de altfel, precedentul periculos care a demonstrat că locuitorii unui stat suveran pot adormi pe timp de pace și se pot trezi, dimineața, în șuieratul înspăimântător al bombelor.

Deocamdată, Rusia ”negociază” la sânge cu Ucraina, ceea ce se traduce prin teatru ieftin regizat la Kremlin, în pofida faptului că întreaga comunitate mondială a ”citit” acest scenariu și nu mai este luată prin surprindere.

Totuși, este foarte greu de crezut că Vladimir Putin va încerca o mișcare de forță și în Finlanda/Suedia, chiar dacă orgoliul său incomensurabil suferă. O astfel de mutare războinică nu i-ar aduce niciun beneficiu liderului de la Kremlin. Dar va insista prin negociatorii săi ca Ucraina să fie ”neutră” și să promită solemn că nu va ieși, pe viitor, din cuvântul Moscovei. Or astfel de pretenții nu au ce să caute la masa vreunei negocieri, indiferent de rachetele cu denumire ostentativ-malefică prin care Putin pune presiune constantă.


Citește și: 

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole de investigație, politică internă, politică citeste mai mult