100 DE ORE DE VOT ONLINE. Românii au votat pentru a alege „PREȘEDINTELE INTERNETULUI”

REZULTATE ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Dacă înaintea turului I, urnele vituale au fost deschise o zi, de această dată s-a putut vota 100 de ore, într-un gest simbolic de susținere a românilor din diaspora cărora, pe 2 noiembrie, ușile secțiilor de votare le-au fost închise în față, după 14 ore cât a durat procesul de vot, chiar dacă mii dintre ei așteptau la cozi imense să voteze. De asemenea, a fost un gest simbolic pentru susținerea unui vot corect atât în țară, cât și în străinătate.

Au votat pentru a alege președintele Internetului, 42.463 de utilizatori de internet dintre care 96,42% au optat pentru Klaus Iohannis, iar 3,58% pentru Victor Ponta.

MILITAR Vladimir Putin ordonă o nouă mobilizare a rezerviștilor. Cu cât se mărește armata Rusiei

23:36

MILITAR Rusia pompează masiv în bugetul militar pentru 2027. Moscova și-a propus să majoreze cheltuielile cu 27%

23:18

Cele 100 de ore de vot online au reprezentat un antrenament pentru ziua de 16 noiembrie când Gândul susține ca românii să participe într-un număr cât mai mare la vot, iar autoritățile să asigure cadrul ca acest drept constituțional să poată fi exercitat.

Ziua votului online și 100 de ore de vot online au reprezentat un experiment unic în mass media din România, în cadrul campaniei eveniment VREAU PREȘEDINTE / VOTEȘTI. 

Exercițiul  la care v-am povocat să luați parte este justificat și de o realitate statistică. În România,  există 9.642.427 de utilizatori de internet, peste două treimi, respectiv 6.613.000, în mediul urban unde, la ultimele runde de alegeri prezența a fost inferioară celei din mediul rural, unde rata de penetrare a internetului este puțin peste 30%, respectiv 3.029.427 utilizatori.

Primul vot online organizat în România a avut peste 460.000 de vizitatori unici și aproape 70.000 de voturi unice înregistrate online.

Cele 100 de ore de vot online, un gest simbolic de susținere a unui vot corect în diaspora și în țară

Mii de români din diaspora, dar și din țară, în centrele studențești nu au putut vota pe 2 noiembrie. În străinătate, românii au fost umiliți de reprezentanții statului român, la ora închiderii urnelor, mii dintre ei rămând în fața secțiilor.  Lipsa de reacție a autorităților de la București, au generat un val de solidarizare cu diaspora, în țară având loc ample proteste pentru un vot corect în turul doi.

n străinătate , au existat 294 de secții de votare și 161.054 de oameni care au reușit să voteze, conform BEC. Alte câteva mii au rămas în stradă și nu au putut vota. De precizat că, în 2009, 95.068 români au votat în străinătate în turul întâi al alegerilor prezidențiale și 147.754 în turul al doilea.

Atât în Spania, cât și în Franța, Belgia, Marea Britanie și Germania, câștigător detașat al alegerilor a fost candidatul ACL, Klaus Iohannis. Comparând diferența de prezență la vot a diasporei românești din turururile 1 și 2 din 2009 și estimând o creștere cel puțin similară și pentru 16 noiembrie (luând în calcul și numărul mare de români care nu au putut vota acum), reiese că este nevoie de o dublare a capacității de vot în marile centre din străinătate, pentru a ne asigura că nu vor mai fi probleme. Ne referim aici nu doar la secții suplimentare, ci și la ștampile, cabine și membri în comisii.

Ministerul de externe, în ciuda recomandării BEC, a anunțat că va majora doar numărul de ștampile și de membri în secțiile de votare, nu și numărul acestora.

Gândul a făcut un calcul care demonstrează care a fost adevărata problemă. Am luat ca exemplu cazul Institutului Cultural Român din Londra, unde s-a înregistrat una dintre cele mai grave situații din străinătate, în ziua votului. Dacă facem un simplu exercițiu în care înmulțim totalul minutelor în care s-a putut vota (840), cu numărul ștampilelor (5) și împărțim rezultatul la numărul de români care au reușit să voteze aici în primul tur al scrutinului prezidențial, reiese că a fost nevoie de 2,6 minute pentru un vot. Aceasta, în condițiile în care mii de oameni nu au mai ajuns să voteze. Gândul nu a reușit să afle câte ștampile erau în această secție în primul tur al prezidențialelor din 2009, dar, presupunând că ar fi fost tot cinci, media timpului de vot a fost atunci de 4,9 minute. În ciuda declarațiilor pe proprie răspundere care trebuiau completate, se poate constata, deci, că ritmul de vot din Londra a fost foarte rapid. Care a fost atunci problema? Conform calculelor noastre, răspunsul este neadaptarea numărului de secții, cabine, ștampile și observatori la creșterea numărului de români (consemnată inclusiv de Institutul de Statistică și de guvernele țărilor-gazdă) din 2009 și până acum.

Klaus Iohannis a primit în primul tur al alegerilor prezidențiale cel mai mare număr de voturi de la cei care au votat în Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, în timp ce Victor Ponta a fost pe primul loc ca număr de voturi în Republica Moldova, iar Monica Macovei în Finlanda.

 Potrivit rezultatelor finale publicate, joi, de Biroul Electoral Central, în secțiile de votare organizate în străinătate, în 95 de țări, au fost înregistrate 160.065 voturi valabil exprimate, cele mai numeroase fiind în Italia – 35.285, Spania – 32.760, R.Moldova – 21.928, Marea Britanie – 9.860, Germania – 8.149, Franța – 7.677, Belgia – 6.419, SUA – 6.217.

Klaus Iohannis a obținut în majoritatea țărilor primul loc în opțiunile alegătorilor.

Premierul Victor Ponta a câștigat alegerile în R. Moldova, Brazilia, Coreea de Nord, Palestina, Pakistan, Zimbabwe. Tot pe primul loc a fost și în Ucraina, Uruguay și Sri Lanka, dar la același număr de voturi cu Klaus Iohannis. În Angola, Ponta, Iohannis și Macovei au avut câte 5 voturi.

 Monica Macovei a câștigat în Peru, Cuba, Slovenia și Finlanda, precum și în Singapore, unde a fost la egalitate cu Iohannis.
Elena Udrea nu a câștigat în nicio țară, în schimb a ocupat locul doi în Portugalia și Vietnam și trei în Grecia, Irlanda, Italia, R. Moldova, Noua Zeelanda, Slovacia și Spania.