20 DE MILIOANE DE EURO – cadoul electoral al Guvernului pentru dotarea „așezămintelor culturale din comune”. Primar PNL: „Sincer, cam politică-i asta, dar eu am nevoie”

Redactor:
Anca Simina
Pentru modernizarea ori pentru dotarea așezămintelor culturale din comune și din micile orașe, în bugetul pentru 2014 au fost prevăzute 92 de milioane de lei - nu mai puțin de 20 de milioane și jumătate de euro - de șase ori mai mult decât în anul precedent și cu aproape 25 de milioane de lei mai mult decât s-a cheltuit în România în acest scop din 2009 până azi.

Cu epoca găleții electorale pe sfârșite, Guvernul își adaptează oferta investind în 2014, an cu trei scrutinuri deja anunțate – europarlamentare, referendum pentru revizuirea Constituției și prezidențiale – în „cultură și tehnologie”. Biblioteci dotate cu calculatoare conectate la internet, botezate biblionet, spații de recreere pentru pensionari și cămine culturale renovate se vor construi sau se vor extinde împânzind comunele și micile orașe. Banii vin, în cea mai mare parte, prin Ministerul Dezvoltării, printr-un program deja existent, dar adus, în 2014, la apogeul finanțării guvernamentale.

Astfel, pentru modernizarea ori pentru dotarea așezămintelor culturale din comune și din micile orașe, în bugetul pentru 2014 au fost prevăzute 92 de milioane de lei – nu mai puțin de 20 de milioane și jumătate de euro – de șase ori mai mult decât în anul precedent și cu aproape 25 de milioane de lei mai mult decât s-a cheltuit în România în acest scop din 2009 până azi. Toate cele 426 de investiții selectate de Ministerul Dezvoltării din 560 de cereri ar urma să se finalizeze sau să se apropie de sfârșit până în decembrie.

„Sincer, cam politică-i asta, dar eu am nevoie. Că e făcută politic, e treaba lor. Ne prinde bine. Orice mână întinsă e aur, mai ales pentru o comună ca a mea”, spune liberalul Constantin Lițoiu, primar la Zătreni, în Vâlcea. De pe locul al doilea în lista proiectelor care vor primi bani pentru așezăminte culturale, primarul face deja planuri pentru suta de mii de euro pe care o așteaptă de la Guvern. Va renova clădirea fostei școli, face o bibliotecă, extinde „biblionetul” – concept nou, dar asimilat rapid când comunitatea sexagenară o cere – de la 6 la 12 calculatoare și face loc și unui „club de bătrâni, pentru pensionari”: „Se vor delecta și ei în timpul liber cu un remmy, o tablă, un șah, mai deapănă amintiri că nu se știe cât e viața de lungă”.

La Oituz, în districtul politic al lui Viorel Hrebenciuc, primarul Ioan Osoloș (PSD) e încă neîncrezător, deși i s-a aprobat proiectul de 1 milion de euro. „Eu am în plan o casă pentru tineret, cu bibiotecă și mese de tenis. Discoteca o avem acum la cooperativă, un spațiu modern, e o discotecă faină. O să o mut la Centrul pentru tineret când se face, la etajul unu. Dacă se face”, se îndoiește încă primarul, dar îți pune speranța în Dragoș Benea, șeful CJ și al PSD la județ.

Anul 2014, de trei ori electoral. 79% din primăriile finanțate sprijină USL

Planurile primarilor au luat avânt după ce anul trecut niciunul dintre cei contactați de gândul nu primiseră niciun leu pentru proiectele de investiții locale, însă acum, după adoptarea bugetului pe 2014, s-au trezit, fericiți, pe locuri fruntașe la cereri admise.

Pentru „Programul prioritar național pentru reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale și dotarea așezămintelor culturale din mediul mic urban”, Guvernul a pus anul acesta un asterisc la restricțiile bugetare, găsind mai mulți bani ca niciodată de împărțit în primării. Așa se face că dacă între 2009 și 2012 statul a finalizat lucrări la 32 așezăminte culturale cheltuind 53.361.000 de lei, iar în 2013 a trimis încă 14 milioane de lei în comune pentru a închide alte 22 de șantiere, cu totul altfel arată intențiile în anul de trei ori electoral 2014. „Pentru anul 2014 se estimează un necesar de fonduri în suma de 92.000.000 de lei, fonduri care asigură finalizarea lucrărilor la 10 obiective de investiții din programul anului 2013, preconizate a fi în execuție în anul 2014 și finanțarea parțială pentru 52 de obiective de investiții noi”, se arată în Legea bugetului.

Legea Bugetului: Sursa: Camera Deputaților

Înainte însă ca banii să fie o certitudine, Ministerul Dezvoltării a făcut, pe finalul anului 2013, o triere a planurilor primarilor. Unii au aflat de selecție prin Consiliile Județene, alții prin partid, alții de la colegi, iar alții n-au aflat deloc. Ministerul Dezvoltării s-a acoperit însă: a postat un anunț pe site că până pe 22 octombrie așteaptă solicitări. A primit 560. Cerute din scurt, cele mai multe au venit în ultima zi.

„Cred că 80% din primari au știut. Unii probabil n-au avut nevoie, alții au văzut prea târziu și n-au avut timp să mai facă documentele. Eu lupt de câțiva ani, le aveam pregătite dinainte”, își deconspiră liberalul Lițoiu secretul succesului. Primăria sa se altă pe locul al doilea între cele 379 primării de comune acceptate la finanțare.

O comisie internă a ministerului a dat punctaje și a decis: 488 de cereri au fost declarate eligibile și 72 scoase din start din joc. Din cele 488, a selectat 426 și a respins 62.

MEDIUL RURAL – CERERI ACCEPTATE

MEDIUL URBAN – CERERI ACCEPTATE

O analiză făcută de gândul în privința apartenenței politice a primarilor din localitățile ale căror proiecte au fost declarate eligibile arată că aceștia sunt în proporție de aproape 80% susținătorii deschiși ai USL. Astfel, pe lista așezămintelor culturale din comune, numărul acestora este de 300, adică 79%, restul venind din PDL – 43, UDMR -8, PP-DD – 4, Independenți – 1, Partida Romilor – 1.  În orașele mici, proporția celor aleși sau trecuți cu tot cu UNPR sub sigla USL scade la 76,5%, numărul lor fiind de 36 din 47. Nouă dintre primării aparțin oficial PDL, una are primar UDMR și una este  condusă de un independent.

În topul județelor cu cele mai multe așezăminte culturale care vor fi dotate sau renovate în an electoral conduce Suceava – 31, pe primele locuri aflându-se însă și Alba – 26, Botoșani -22, Mehedinți, Caraș-Severin – câte 20, Tulcea – 19, Teleorman și Călărași – 18 și Timiș -17.

Click pentru a mări

Comune cu biblionet. „Nunți, botezuri le fac în altă parte”

Căminul cultural, altădată locul ședințelor de partid, al balurilor și al brigăzilor artistice, s-a adaptat vremurilor. Azi e bar, club, bodegă, discotecă și, din când în când, spațiu de desfășurare al spectacolelor folclorice de campanie sau al Zilelor Comunei.

Pe hârtie, primarii au însă planuri mari. La Zătreni, în Vâlcea, acolo unde nu au mai rămas decât 3000-3500 de oameni, mai mult bătrâni, primarul Lițoiu vrea să tragă linie între nunți, botezuri și „activitatea socială și culturală a comunei”. „Căminul l-am făcut acum doi ani. Acum am o bibliotecă și un muzeu comunal în proiect. E o clădire de 100 și ceva de ani, cu o arhitectură foarte frumoasă, reabilitez toată clădirea. Am acolo o bibliotecă, un biblionet – o sală cu 7-8 calculatoare în care locuitorii comunei și elevii vin să obțină informații -, un club de bătrâni, pentru pensionari – se vor delecta în timpul liber cu un remmy, o tablă, un șah, mai deapănă amintiri că nu se știe cât e viața de lungă. Mai sunt două săli de muzeu cu tot felul de obiecte, e un muzeu etnografic. Nunți, botezuri le fac în altă parte. Am făcut un cămin și acolo închiriez”, spune primarul.


Școala din Zătreni, sediul biblionetului. Sursa foto: pagina de Facebook a comunei

Dacă biblioteci și muzee etnografice s-au mai văzut, de vreo doi ani, de când cu fibra optică prin sate, oferta primarilor a început să se diversifice. „Biblionetul este funcțional de doi ani, dar îi facem extindere și modernizare. Acum are 6 calculatoare, va avea 10-12. În câteva luni e gata”, face Lițoiu o socoteală. Ce fac sătenii la biblionet? „Vine omul caută o rețetă de prăjitură, un spital specific să se mai trateze de o boală”.

Primarul Lițoiu (PNL): „În campanie, dacă ai puțină diplomație, faci pentru fiecare că nu se știe cine iese”

Cosmetizarea așezământului cultural, așa cum și-o dorește primarul, depășește 200.000 de euro. Jumătate vin de la Guvern. „Afacerea, din ce rezultă din studiul de fezabilitate, face 870.000 de lei (217.000 de euro). Jumătate îi pun eu, jumătate de la Guvern. Așa am făcut cererea, altfel nu îmi dădeau deloc, luam 0 puncte. Punctajul a venit din contribuția proprie, mai e și numărul de locuitori, dacă ești asociat cu cineva, activitățile culturale pe care îți propui să le faci”, descrie Lițoiu mecanismul de decizie al ministerului lui Dragnea.

Constantin Lițoiu, primarul din Zătreni. Sursa foto: Săptămâna.net

Una peste alta, în an electoral, primarul însă nu se ferește de evidență. „Sincer, cam politică-i asta, dar eu am nevoie. Că e făcută politic, e treaba lor. Ne prinde bine. Orice mână întinsă e aur, mai ales pentru o comună ca a mea. Anul trecut n-am avut de la Guvern niciun fel de finanțare. Doar cotele defalcate din TVA din care am mai început o extindere de apă, un drum. Sper că anul ăsta, politic fiind, poate mai prind ceva”, spune primarul.

Idei există: „Am început o lucrare cochetă, frumoasă, cu nocturnă. 95% e gata, e trimisă situația, ar mai fi să îmi dea 100.000 de lei să o finalizez”.

Centrul comunei Zătreni. Sursa foto: pagina de Facebook a comunei

Indiferent de putere, Lițoiu are însă soluții: „În campanie, dacă ai puțină diplomație, faci pentru fiecare că nu se știe cine iese. Eu-s PNL-ist, dar pot să spun că m-am descurcat și pe timpul celălalt”.

Oituz, casa pentru tineret de 1 milion de euro

Vești bune de la ministerul lui Liviu Dragnea au ajuns și la Oituz. Primarul PSD, hârșit în administrație, nu mai crede până nu vede. Pentru Ion Osoloș, nu trebuie să dea doar Dragnea, ci și Dumnezeu să vină banii. „Eu am în proiect o casă pentru tineret. Dacă dă Dumnezeu și primesc bani, căminul rămâne numai pentru nunți, spectacole”, face planuri primarul.

O Casă pentru Tineret pare locul cel mai nimerit pentru discoteca din Oituz, enclavizată acum la Cooperativă: „Discoteca o avem acum la Cooperativă, un spațiu modern, e o discotecă faină. O să o mut la Centrul pentru Tineret când se face, la etajul unu. Când o să fac, fac un spațiu și pentru bibliotecă. Și o sală de sport cu mese de tenis de masă, să le dau băieților. Dacă se face”, e Ion Osoloș încă rezervat.

Primarul din Oituz, Ion Osoloș, pe terenul echipei „Voița” Oituz. „Avem un stadion făcut de vreo doi ani cu 40% finanțare de la consiliul local și 60% de la bugetul de stat. Să dea și la alții, că noi am luat-o mai înainte”

În zona de putere a lui Viorel Hrebenciuc, proiectul a câștigat totuși un loc în frunte chiar dacă cere mulți bani și nu se oferă cofinanțare. „Bani ar fi cam 5 milioane de lei, 1 milion și ceva de euro. Dacă o să ne oblige, o să cofinanțăm. Deocamdată, nu s-a pus problema cofinanțării”, socotește primarul.

Osoloș (PSD): „Avem bibliotecă cu 4 calculatoare, da’ e-nghesuială mare”

E adevărat că și contextul ajută. „Anul trecut nu ne-a dat nimeni nimic. Da” anul ăsta-s alegerile”.

Mai ales că, spune Osoloș, în județ, investiția în cultură nu mai suportă amânare: „Avem bibliotecă cu 4 calculatoare, da’ e-nghesuială mare. Biblioteci sunt cu totul în județ numai vreo 4. Iar cămine culturale cu activitate 5-6, nu mai mult”.

Cum se rezolvă? Prin lobby de partid. „Eu am fost la CJ, vreau să vorbesc cu domnul Benea. O să discut și cu domnul Hrebenciuc. Acum l-am rugat să mă ajute cu o problemă la Ministerul Economiei. Dar când discuți cu prea mulți nu e bine”, crede primarul, mulțumit că, până una-alta, a intrat pe traseul autostradei lșui Hrebenciuc: „E adevărat, așa e? Îmi spune adomnul Hrebenciuc ceva în decembrie. E treaba clară! O să fie un mausoleu puternic aici, dacă-i așa”.

Revoluția culturală de la Ulmeni: 3 cămine reabilitate într-un an

Primarul din Ulmeni, un oraș de 7.000 de locuitori din Maramureș, cu tot cu cele 7 sate rămase agățate, are nu un proiect, ci trei aprobate în primele 20 care au trecut prin comisia Ministerului Dezvoltării.   

„Sunt cămine funcționale, făcute înainte de 1989, dar necesită lucrări de reabilitare, plus mobilierul și dotarea cu sonorizare. Nu-mi dau seama cât costă acest sistem de sonorizare, dar reabilitarea ne costă cam 100.000 de euro pentru fiecare cămin”, estimează primarul UNPR Lucian Morar.

Întreaga reabilitare ar urma să fie gata până la finalul anului. „Mi-aș dori ca anul acesta să facem cam tot. Acoperirea este pentru bugetul anului 2014″, arată Morar care nu e la prima încercare de acest fel. A dus primele proiecte la București în 2009, însă i-au fost respinse. „De data aceasta faptul că am propus o cofinanțare de 25% ne-a ajutat. Vă spun sincer, când am văzut lista și că suntem pe primele locuri mi-a părut rău că am propus 25% cofinanțare, că probabil primeam și numai cu 15%. Contextul politic? Poate fi și acesta un element care a contribuit, nu-mi dau seama”, spune Morar.

N-ar spune nu nici unui teren de sport, dacă tot e guvernul în anul dării de mână. „Eu am intrat în Programul „Năstase” și am construit o sală tip A în orașul Ulmeni. În apropierea sălii, am un teren pe care aș vrea să îl amenajez, în aer liber”, plănuiește primarul.

De 2, 3 sau 4 ori mai câștigați

În situația fericită a mai multor investiții aprobate sunt însă și alte orașe mici: Băneasa (Constanța) – PNL, Milișăuți (Suceava) – USL, Salcea (Suceava) – PDL, Comănești (Bacău) – PNL, Ovidiu (Constanța) – PSD, Moldova Nouă (Caraș-Severin) – PSD. Târgu-Lăpuș (Maramureș) – PDL.

Astfel de exemple sunt și în mediul rural: comuna Ciugud (Alba) condusă de USL – 4 cămine, comuna Bucium (Alba) condusă de USL – 4 cămine, comuna Ciuchici (Caraș-Severin) – USL – 4 cămine, comuna Sintea Mare (Arad) condusă de UDMR – 2 cămine, comuna Jiana (Mehedinți) condusă de USL – 2 cămine, comuna Stremț (Alba) condusă de PSD – 2 cămine, comuna 23 August (Constanța) – USL –  2 cămine, comuna Răchiți (Botoșani) – USL – 2 cămine, comuna Jurilovca (Tulcea) – USL – 2 cămine, comuna Blandiana (Alba) – USL – 2 cămine, comuna Costuleni (Iași) – USL – 2 cămine, comuna Păulești (Prahova) – PNL – 2 cămine, comuna Liebling (Timiș) – PNL – 3 cămine, comuna Săcelu (Gorj) – USL – 2 cămine, comuna Ponoarele (Mehedinți) – Mișcarea Pentru noul Mehedinți (ai cărui primari s-au alăturat PNL după plecarea lui Mihai Stănișoară din PDL) – 2 cămine, comuna Remetea Chioarului (Maramureș) – 3 cămine, comuna Cândești (Dâmbovița) – USL – 2 cămine, comuna Cărpiniș (Timiș) – USL – 2 cămine, comuna Luncoiu de Jos (Hunedoara) -USL – 4 cămine.

 

Inchide