A CĂZUT PARAVANUL ROȘIA MONTANĂ: puterea USL și-a ucis Legea minelor prin neprezentare. Cine și cum a votat

Noua lege a minelor care rezolva problema Roșia Montană a fost respinsă astăzi de deputați, neîntrunind numărul necesar de voturi adoptării. În condițile în care era nevoie de 204 voturi, actul normativ a întrunit doar 160 de voturi, în vreme ce împotrivă au votat 105 deputați, iar 22 s-au abținut.

Totul s-a întâmplat în condițiile în care în sala erau 205 deputați ai PSD, PNL și PC ceea ce ar fi asigurat numărul de voturi necesar. Însă, din cei 124 de pesediști 109 au votat pentru, doi au votat împotrivă, opt s-au abținut și cinci nu au votat. De la PNL, din cei 71 de lierali prezenți, 45 au votat pentru, 11 împotrivă, 10 s-au abținut, iar 5 nu au votat. În tabăra PC, din 10 prezenți, patru au votat pentru, cincinci împotrivă, iar unul nu a votat.

Totodată din grupul PSD au lipsit 23 de deputați, iar din cel al PNL – 29.

Camera Deputaților este for decizional în acest caz.

După ce a picat la doar două voturi în Senat, noua lege a minelor, pusă pe hârtie de USL pentru a rezolva problema Roșia Montană după respingerea proiectul promovat de guvern, a trecut luni seară într-o ședință-fulger de comisiile pentru industrii și administrație ale Camerei Deputaților și urma să primească votul final marți în plen, într-o formă aproape identică cu cea din Senat. Totul s-a desfășurat într-o secretomanie totală, majoritatea USL punând proiectul gata scris pe masa comisiei, în format xerox, și discutându-l la prima vedere, nu înainte de a decide că presa nu are acces la lucrări.

INEDIT Pisica cu 29 de degete, record mondial Guinness. Din ce rasă face parte felina

19:08

NEWS ALERT A murit Tim Curry, actorul din „Singur acasă 2” și „It”. Avea 80 de ani

19:06

Forma pe care deputații au fost chemați marți să-și dea votul final a fost aproape identică cu cea care a trecut prin Senat și care prelua o mare parte dintre prevederile din proiectul Roșia Montană. Chiar dacă denumirea nu este trecută explicit în lege, esența este aceeași. În legea sumată de USL, „resursele minerale, care condiționează direcții strategice ale dezvoltării socio-economice sau ale securității regionale sau naționale, vor fi clasificate ca resurse strategice”, clasificarea și declasificarea lor făcându-se „de către Parlament la propunerea Guvernului, cu avizul autorității competente în domeniul resurselor minerale”.

De asemenea, „lucrările privind prospecțiunile și explorările geologice și cele de extracție și prelucrare a resurselor minerale sunt de utilitate publică”.

Resursele care fac obiectul noii legi sunt „cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare, elemente disperse, sărurile haloide, substanțele utile nemetalifere, rocile utilizate în construcții, rocile ornamentale, pietrele prețioase și semiprețioase, turba, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele termominerale, apele minerale naturale carbogazoase și necarbogazoase, nămolurile și turbele terapeutice, apele geotermale, gazele care le însoțesc, apele minerale terapeutice și gazele care le însoțesc, apele de izvor, precum si reziduurile miniere din haldele și iazurile de decantare”.

De asemenea, deputații au preluat din legea trecută prin Senat prevederea privind clasificarea ca fiind de interes public deosebit a proiectelor miniere ale căror beneficii sunt considerate mai mari decât efectele negative de mediu, prevedere care ar rezolva toate criticile de mediu care au fost aduse RMGC, în condițiile în care autoritățile, în frunte cu guvernul, au susținut că sin exploatarea de la Roșia Montană aduce beneficii statului, atât prin încasarea redevențelor, a impozitelor indirecte și creării de locuri de muncă, totul estimat la 5 miliarde de euro pe perioada derulării proiectului.

Astfel, potrivit actului normativ trecut luni seară prin comisii, intră în categoria „proiect de interes public deosebit – proiectele miniere ale căror beneficii economice și sociale pe care statul și/sau unitățile administrației locale le-ar obține direct sau indirect din proiectul respectiv  sunt mai mari decât efectele negative de mediu, beneficiile fiind temeinic fundamentate, cu condiția refacerii mediului la finalizarea proiectului și care vizează exploatarea uneia sau mai multor resurse strategice”.

Deputații din comisiile de industrii și administrație au adoptat  un amendament al PNL potrivit căruia titularii licenței trebuie să folosească pentru extracție „procedeele și mijloacele tehnologice cele mai sigure, mai puțin dăunătoare pentru mediul înconjurător și pentru sănătatea populației din zonele vizate”.

Și în cazul exproprierilor se păstrează prevederile, acestea urmând să fie făcute de stat la propunerea titularului licenței de exploatare care poate plăti și despăgubirile.