Alegeri parlamentare 2016. Prezența la vot la ora 21.00 – 39,49%

La ora 21:00, ora de închidere a urnelor, prezența la vot la alegerile parlamentare 2016 la nivel naționala fost de 39,49%. Județul Olt a avut cea mai mare prezență la vot, cu 47,16%, urmat de Teleorman cu 46,3% și Dolj cu 45,06%.

În București, prezența la vot a fost de 41,61%. În sectorul 1 au votat 47,42% dintre alegători, în sectorul 2 au votat 42,75%, în sectorul 3 37,82%, în sectorul 4 41,84%, în sectorul 5 37,61%, iar în sectorul 6 44,33%.

Prezența cea mai scăzută la vot s-a înregistrat în Maramureș (31,62%), Vaslui (32,9%) și Iași (34,41%).

În diaspora au votat 103.763 de persoane, cei mai mulți alegători venind la urne în Republica Moldova.

La ora 20:00, cu o oră înainte de închiderea urnelor, prezența la vot la alegerile parlamentare 2016 la nivel național a ajuns la 38,63%. Județul Olt rămâne, așa cum a fost toată ziua, fruntaș în ceea ce privește prezența, cu 46,54%, urmat de Teleorman (45,76%) și Dolj (44,28%).

Clasamentul rămâne aproape neschimbat și în ceea ce privește ultimele locuri. Cea mai mică prezență la vot s-a înregistrat în Maramureș (30,92%), urmat tot de Vaslui (30,92%). La coada clasamentului ajunge și județul Iași care, cu o oră înainte de închiderea urnelor, are un procent de 33.74%.

Capitala se află din nou peste media națională, cu o prezență de 40,40% la ora 20:00. (Sectorul 1 – 45,98%, Sectorul 2 – 41,54%, Sectorul 3 – 36,77%, Sectorul 4 – 40,62%, Sectorul 5 – 36,55% și Sectorul 6 – 43,11%.

Prezența la vot la alegerile parlamentare 2016 ajunsese la ora 19:00 la 36,9%, cu județul Olt încă în fruntea clasamentului (45,06%). Acesta este urmat de Teleorman (44,51%) și Dolj (42,42%). Pe ultimul loc rămâne județul Maramureș, cu 29,5%, la coada listei ajungând și județele Vaslui (31,59%) și Timiș (32,21%).

Bucureștiul a depășit la ora 19:00 media națională, înregistrând o prezență la urne de 38,12%. În Sectorul 1 43,46% dintre alegători votaseră la alegerile parlamentare 2016 la ora 19:00, în Sectorul 2 – 39,25%, în Sectorul 3 – 34,67%, în Sectorul 4 – 38,26%, în Sectorul 5 – 34,38% și în Sectorul 6 – 40,69%.

La ora 18:00 prezența la urne ajunsese la un procent de 34,4%. Pe prima poziție rămâne județul Olt, cu o prezență la vot de 42,2%, urmat de Teleorman, cu 41,8% și de Dolj, cu 39%.

La coada clasamentului în ceea ce privește prezența la urne se află Maramureșul – 27,5%, Timiș – 29,4% și Vaslui – 30,2%.

În diaspora votaseră peste 82.000 de persoane.

În București, prezența la vot rămâne destul de apropiată față de media națională, ajungând la ora 18:00 la 34,77%. În Sectorul 1 alegătorii s-au prezentat la urne în procent de 39,8%, în Sectorul 2 prezența la vot a atins 36,1%, în Sectorul 3 – 31,7%, în Sectorul 4 – 35%, la Sectorul 5 au votat 31,4% dintre alegători, iar pentru Sectorul 6 site-ul BEC a înregistrat o prezență de 37,2%.

La ora 16:00, pe primele poziții ca participare la vot se aflau județele Olt – 32,6%, Teleorman, cu 32,5%, Botoșani- 30,39.

Județele codașe sunt Arad- 22,9%, Timiș 22,3% și Maramureș 21,41%.

În Capitală, la ora 16.00, prezența la vot a fost de 27,7% (Sectorul 1- 31,9%, Sectorul 2- 28,8%, Sectorul 3- 25,1%, Sectorul 4- 27,7%, Sectorul 5- 24,4%, Sectorul 6- 29,7%).

Procentul, la nivel național, la ora 16.00, a fost de 27,07% adică cu 16 procente sub prezența din noiembrie 2014, în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

Peste 18,2 milioane de români cu domiciliul sau reședința în țară sunt așteptați azi între orele 7 și 21 pentru a-i alege pe cei care îi vor reprezenta în Parlament.

În circumscripțiile electorale din țară vor fi aleși 308 deputați și 134 de senatori, iar în circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării vor fi aleși 2 senatori și 4 deputați.

Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora.

Pot vota în țară cetățenii români care îndeplinesc următoarele condiții: au domiciliul sau reședința în România și au vârsta de cel puțin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

Nu pot alege debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție și persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința.

Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și operatorii de calculator pot vota în secția de votare în care activează, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă.

Candidații pot vota în orice secție de votare de pe raza circumscripției electorale în care candidează.

Votarea se desfășoară duminică, 11 decembrie 2016, între orele 7.00 și 21.00. La ora 21.00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului secției de vot. Alegătorilor care la ora 21.00 se află în sala unde se votează li se permite să își exercite dreptul de vot.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate și, după caz, documentul care dovedește reședința operatorului de calculator al biroului electoral al secției de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secția de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; b) persoana care s-a prezentat la vot și-a pierdut drepturile electorale; c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secție de votare; d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reședința în raza teritorială a secției de votare respective și dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reședință; e) persoana care s-a prezentat la vot și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin.

În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării actului de identitate, președintele biroului electoral al secției de votare: a) oprește de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana care și-a pierdut drepturile electorale și persoana care a optat să voteze prin corespondență; b) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secție de votare; c) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare unde a fost arondat conform reședinței, în cazul în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reședință; d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reședința în raza teritorială a secției de votare respective; în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secție de votare, președintele biroului electoral al acelei secții de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens și va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredințează buletinele de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”; e) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, are domiciliul sau reședința în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale; f) permite alegătorului care îndeplinește condițiile prevăzute de lege și este înscris în lista electorală permanentă să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă îi încredințează buletinele de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează. Ștampila cu mențiunea „VOTAT” trebuie să fie rotundă și astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul verbal al operațiunilor de votare.

Ștampila cu mențiunea „VOTAT”, încredințată pentru votare, se restituie președintelui, care o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului.

În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, președintele face o mențiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa și a unui alt membru al biroului electoral.

Sunt nule și nu intră în calculul voturilor valabil exprimate: buletinele de vot la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere (indiferent de mențiunile înscrise de alegător); buletinele de vot la care ștampila este aplicată în afara patrulaterelor; buletinele de vot la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere, chiar dacă una dintre ștampile a fost tăiată. Se considerș vot valabil exprimat: buletinele de vot pe care ștampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater; buletinele de vot pe care ștampila aplicată depășește limitele patrulaterului, dar opțiunea alegătorului este
evidentă; buletinele de vot pe care ștampila a fost aplicată de mai multe ori în interiorul aceluiași patrulater; buletinele de vot pe care ștampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater și în afara patrulaterelor; buletinele de vot pe care ștampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater, dar pe buletin sunt înscrise diferite mențiuni ale alegătorului.

Au dreptul la urnă mobilă cetățenii cu drept de vot din circumscripția electorală respectivă care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate. Președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate, înregistrată la cea mai apropiată secție de votare de locul în care se află în ziua votării, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În cazul cetățenilor care nu se pot deplasa la sediul secției de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unitățile medicale unde se află internați, după caz.

De urnă mobilă beneficiază și persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale. Procedura de exercitare a dreptului de vot de către această categorie de alegători este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central. În aceste condiții pot vota numai persoanele care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripției electorale în care au loc alegeri.