ALEGERI SUA 2020. Ce se întâmplă dacă rezultatul alegerilor prezidențiale din America va fi contestat de ambii candidați

ALEGERI SUA 2020. Ce se întâmplă dacă rezultatul alegerilor prezidențiale din America va fi contestat de ambii candidați
ALEGERI SUA 2020. Ce se întâmplă dacă rezultatul alegerilor prezidențiale din America va fi contestat de ambii candidați. Sursă foto: Shutterstock/foto cu caracter ilustrativ
Publicat: 04/11/2020, 22:35
Actualizat: 04/11/2020, 22:50

Dacă rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii nu este clar acesta ar putea fi contestat atât de actualul președinte Donald Trump, cât și de contracandidatul său democrat, Joe Biden. În cazul unei dispute, candidații ar putea ajunge la o serie de procese în justiție, arată jurnaliștii de la Reuters care au realizat o analiză amplă pe situația actuală a alegerilor prezidențiale din SUA.

Datele preliminare arată că democrații votează mult mai mult decât republicanii prin poștă. În state precum Pennsylvania sau Wisconsin, care nu numără voturile trimise prin poștă până în ziua votului, rezultatele inițiale apar pro-Trump, deoarece durează mai multe zile număratul voturilor în plic.

Un vot foarte apropiat ar putea duce la procese în justiție în anumite state-cheie. Cazurile ar putea ajunge chiar la Curtea Supremă, așa cum s-a întâmplat în anul 2000, când republicanul George Bush a câștigat în fața democratului Al Gore după renumărarea voturilor în Florida, cu doar 537 de voturi.

Actualul președinte Trump a numit-o pe judecătoarea Amy Coney Barrett la Curtea Supremă cu doar câteva zile înainte de alegeri, creând astfel o majoritate conservatoare de 6-3.

„O zi istorică pentru America, pentru constituţia Statelor Unite şi pentru domnia echitabilă şi imparţială a legii”, a declarat preşedintele Trump la ceremonia de depunere a jurământului.

Colegiul Electoral

Președintele SUA nu este ales prin vot direct de către cetățeni. Candidatul care obține majoritatea celor 538 de electori devine președinte. Fiecare stat american are un număr de electori proporțional cu populația sa. În funcție de cine câștigă votul în statul respectiv, electorii devin reprezentanți ai respectivului candidat. La final, este nevoie de cel puțin 270 de electori pentru a deveni președinte. În anul 2016, Trump a pierdut votul popular, iar Hillary Clinton a avut cu 3 milioane mai multe voturi. Dar Trump a devenit președinte cu 304 electori față de 227 ai lui Hillary Clinton.

În acest an, votul electorilor va fi dat în 14 decembrie. Ulterior, cele două camere ale Congresului SUA se vor reuni în data de 6 ianuarie 2021 pentru a număra voturile date și va numi câștigătorul. Există, însă, posibilitatea ca în anumite state în care guvernatorul este de altă culoare politică decât forul legislativ local, fiecare stat să trimită două rânduri de rezultate. State precum Pennsylvania, Michigan, Wisconsin și Carolina de Nord au toate guvernatori democrați și legislaturi republicane.

Într-un astfel de scenariu este neclar dacă Congresul ar trebui să accepte rezultatele trimise de guvernatori sau pe cele trimise de forurile parlamentare locale.

În anul 2000, forul legislativ din Florida a luat în considerare trimiterea propriilor electori înainte de implicarea Curții Supreme în disputa dintre Bush și Gore. De asemenea, în 1876, trei state au trimis ”electori care se duelează”, ceea ce a făcut ca Congresul să emită o nouă lege electorală: Electoral College Act.

În acest moment, republicanii controlează Senatul, iar democrații Camera Reprezentanților. Dar noul Congres va depune jurământul în data de 3 ianuarie. Odată cu alegerile prezidențiale au avut loc alegeri și pentru o serie de fotolii parlamentare, iar democrații ar putea câștiga majoritatea și în cazul Camerei Reprezentanților.În cazul în care cele două camere ale Congresului nu se înțeleg asupra electorilor. Legea spune că electorii aprobați de partea ”executivă” ar trebui să aibă întâietate. Acest lucru ar însemna cei trimiși de guvernatori, însă o serie de experți resping această interpretare, mai ales că aceasta nu a fost până acum testată în instanțe.

O altă posibilitate este ca vicepreședintele Mike Pence, din calitatea sa de președinte al Senatului, să respingă total votul într-un anumit stat, dacă cele două camere ale Congresului nu se înțeleg asupra electorilor.

“Alegere condiționată‟

Dacă se va stabili că niciun candidat nu a ajuns la cele 270 de voturi în Colegiul Electoral, va putea fi declanșată ”alegerea condiționată‟, conform celui de-al 12-lea amendament din Constituție. Asta înseamnă că mai departe Camera Reprezentanților va alege președintele, iar Senatul va alege vicepreședintele.

Fiecare delegație dintr-un stat va avea doar un vot în Camera Reprezentanților. În acest moment, republicanii controlează 26 de delegații din cele 50, iar democrații au 22. Una este împărțită egal, iar alta are 7 democrați, 6 republicani și un libertarian.

O ”alegere condiționată” poate avea loc și în cazul în care fiecare dintre cei doi candidați obține 269 de voturi ale electorilor. Orice dispută din Congres trebuie încheiată până în 20 ianuarie, când se încheie mandatul actualului președinte.

Conform legislației privind succesiunea prezidențială, dacă Congresul încă nu a decretat un câștigător până la acel moment, șeful Camerei Reprezentanților va fi președinte în exercițiu. În acest moment, Nancy Pelosi, o democrată, ocupă această funcție de conducere a forului legislativ american.