AUR: Ministerul Educaţiei nu poate transforma admiterea la liceu într-un examen al pilelor şi relaţiilor

Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor atenționează asupra unor probleme serioase din metodologia şi calendarul admiterii la liceu, pentru anul şcolar 2027-2028 care ar fi transformat proiectul într-un examen al pilelor şi relaţiilor. Reprezentanții AUR cer Ministerului Educaţiei să revizuiască documentul înainte de adoptare şi să introducă supravegherea video şi audio, reguli privind conflictele de interese, anonimizarea efectivă a lucrărilor și evaluatori diferiţi pentru soluţionarea contestaţiilor.

FLASH NEWS Haosul continuă pe aeroporturile din Marea Britanie. Încă 170 de zboruri au fost anulate miercuri din cauza unei avarii tehnice. Unde s-au reluat operațiunile

12:39

FLASH NEWS Proiectul integrat de magneziu de la Rășinari-Săliște a primit licența de exploatare. Care va fi prima etapă a investiției de circa 400 milioane de euro

12:37

 Loading ...

„Problema nu a apărut însă astăzi. Ea îşi are originea în Legea învăţământului preuniversitar adoptată în 2023, atunci când a fost introdusă o excepţie de la regula generală a admiterii în învăţământul liceal, permiţând liceelor cu cerere mare să organizeze propriul concurs de admitere pentru o parte dintre locuri. În 2027 vom vedea pentru prima dată efectele concrete ale acestei excepţii. Tocmai de aceea, întrebarea de la care Ministerul Educaţiei ar fi trebuit să pornească este una foarte simplă: de ce să stricăm ceva ce funcţiona? „, arată AUR într-un comunicat oficial.

Semnele de întrebare din actualul proiect

Evaluarea Naţională, cu toate problemele care trebuie corectate, oferă elevilor un cadru naţional de admitere, bazat pe reguli comune, potrivit AUR.

„Dacă statul a decis totuşi să introducă o excepţie pentru anumite licee, atunci această schimbare trebuia însoţită de garanţii extrem de clare şi uniforme privind transparenţa, integritatea şi egalitatea de şanse. Din păcate, proiectul pus în consultare publică de Ministerul Educaţiei ridică serioase semne de întrebare”, acuză AUR.

Formaţiunea menţionează că, „în forma actuală, liceele vor putea organiza concurs propriu pentru până la jumătate dintre locuri, iar aceeaşi unitate de învăţământ ajunge să controleze aproape întregul proces: organizarea concursului, stabilirea ponderii acestuia în media de admitere, supravegherea, corectarea, calcularea rezultatelor şi soluţionarea contestaţiilor”.

Cum ar putea Evaluarea Națională să devină irelevantă

„Aici apar vulnerabilităţile grave. În primul rând, există problema conflictelor de interese în comisiile de admitere. Potrivit art. 22, preşedintele comisiei este directorul sau directorul adjunct al unităţii care organizează admiterea şi are inclusiv atribuţii privind corectarea eventualelor erori de calcul al mediilor. În comisia de bază nu există un membru independent, iar metodologia nu stabileşte criterii generale suficient de clare de incompatibilitate, inclusiv pentru situaţiile în care membri ai comisiei sunt rude sau afini ai candidaţilor. În al doilea rând, avem o descentralizare fără suficiente limite naţionale. Art. 43 permite fiecărei unităţi de învăţământ să stabilească ponderea probelor de concurs în media de admitere, fără stabilirea unui interval minim şi maxim la nivel naţional. Teoretic, concursul organizat şi evaluat local ar putea ajunge să cântărească 80% sau 90% în media de admitere, iar Evaluarea Naţională să devină aproape irelevantă pentru respectivele locuri”, subliniază AUR.

Sistem național de admitere sau admitere pentru fiecare liceu?

Formaţiunea adaugă că, în aceste condiţii, trebuie să ne întrebăm dacă mai avem un sistem naţional de admitere sau ajungem să avem câte un sistem de admitere pentru fiecare liceu.

„În al treilea rând, proiectul oferă garanţii insuficiente împotriva fraudei şi favoritismului. Art. 44 nu impune supravegherea video a concursurilor de admitere, iar metodologia nu stabileşte că profesorii supraveghetori trebuie să provină dintr-o altă unitate de învăţământ. Pot apărea astfel situaţii în care supravegherea este asigurată chiar de profesori ai liceului respectiv sau de cadre didactice care i-au cunoscut şi le-au predat candidaţilor. În acelaşi timp, contestaţiile trebuie depuse şi soluţionate într-un interval extrem de scurt. Atunci când lucrările nu beneficiază de garanţii suficiente privind anonimizarea, nu există reguli fără echivoc pentru toate situaţiile de conflict de interese, iar contestaţiile pot rămâne în interiorul aceluiaşi mecanism local de evaluare, suspiciunile sunt inevitabile”, mai arată AUR în comunicat.

„Revenim la întrebarea de fond: de ce să stricăm ceva ce funcţiona? Dacă există probleme la Evaluarea Naţională, acestea trebuie corectate. Dacă vrem să evaluăm mai bine competenţele elevilor, atunci să îmbunătăţim examenul naţional. Soluţia nu poate fi fragmentarea admiterii şi crearea unor sisteme diferite de selecţie, mai ales atunci când regulile propuse nu oferă suficiente garanţii împotriva tratamentului preferenţial”, explică AUR.

AUR: Vulnerabilitățile proiectului nu pot fi tratate ca simple omisiuni

Formaţiunea consideră că este greu de acceptat ca toate aceste vulnerabilităţi să fie tratate drept simple omisiuni.

„Ce fel de reformă este aceasta? În loc să eliminăm orice suspiciune de favoritism dintr-un examen care poate influenţa decisiv traseul educaţional al unui copil, construim un mecanism care lasă uşa deschisă tocmai unor asemenea suspiciuni. Situaţia este cu atât mai discutabilă cu cât vorbim despre un guvern demis, care ar trebui să se limiteze la administrarea treburilor curente, dar sub mandatul căruia Ministerul Educaţiei pregăteşte regulile pentru una dintre cele mai importante modificări ale sistemului de admitere din ultimii ani”, subliniază Alianţa pentru Unirea Românilor.

AUR cere Ministerului Educaţiei să revizuiască proiectul înainte de adoptare şi să introducă supravegherea video şi audio, reguli privind conflictele de interese, anonimizarea lucrărilor, evaluatori diferiţi pentru soluţionarea contestaţiilor, limite clare privind ponderea examenului organizat de liceu şi un control extern real asupra procesului.

„Mai mult, considerăm că trebuie redeschisă inclusiv discuţia de fond asupra excepţiei introduse prin lege în 2023. Dacă statul nu poate garanta că admiterea organizată separat de licee va fi cel puţin la fel de transparentă, obiectivă şi echitabilă precum sistemul naţional, atunci trebuie să avem curajul să discutăm dacă această excepţie mai trebuie aplicată. După toate experimentele făcute în ultimii ani în educaţie, admiterea copiilor la liceu trebuie ferită de încă unul. Locul într-un liceu trebuie câştigat prin muncă şi merit, nu prin numele părinţilor, relaţii, influenţă sau posibilitatea cuiva de a ajunge la oamenii potriviţi dintr-o comisie. Ministerul Educaţiei mai are timp să corecteze proiectul. Dacă nu o face, îşi va asuma responsabilitatea pentru construirea, chiar prin regulile statului, a unui sistem de admitere vulnerabil la favoritism şi tratament preferenţial”, mai afirmă AUR.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat în consultare publică proiectul Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a repartizării şi a admiterii în învăţământul liceal, precum şi un calendar cuprinzând activităţile specifice.

Conform prevederilor Legii învăţământului preuniversitar, după absolvirea învăţământului gimnazial, elevii susţin obligatoriu Evaluarea Naţională, iar liceele pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare, raportat la numărul de formaţiuni de studiu, după susţinerea evaluării naţionale. Potrivit legislaţiei, subiectele pentru probele de admitere sunt unice, elaborate la nivel naţional, de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare.