Partidul AUR și generalul Mircia Chelaru, în calitate de inițiator al proiectului, propun, alături de Comisia pentru apărare a Camerei Deputaților, dezbateri publice pentru îmbunătățirea proiectului privind onorarea simbolurilor naționale.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) invită toate instituțiile, organizațiile și persoanele interesate să contribuie cu observații, propuneri și critici de conținut la îmbunătățirea proiectului de lege.
Facem această invitație ca urmare a reacțiilor pe care proiectul le-a generat în societatea românească și tocmai pentru că nu dorim ca o inițiativă referitoare la simbolurile naționale să devină un nou motiv de tensiune și polarizare. Într-o societate în care există deja suficiente clivaje și tensiuni, simbolurile naționale trebuie să unească, nu să dezbine.
De aceea, Partidul AUR și generalul Mircia Chelaru doresc ca dezbaterea să depășească cadrul unui singur partid. Nu propunem o dezbatere organizată unilateral de AUR. Ne exprimăm disponibilitatea de a organiza, în Parlamentul României, alături de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților, dezbateri și consultări publice asupra proiectului, cu participarea tuturor celor care au atribuții în domeniu, sunt vizați de prevederile sale sau pot contribui prin expertiză la îmbunătățirea textului.
Proiectul a parcurs etapa Senatului și se află la Camera Deputaților. Considerăm că această etapă trebuie folosită pentru o consultare reală și pentru identificarea acelor formulări care necesită clarificări, completări sau modificări.
Invitația noastră se adresează partidelor parlamentare, Patriarhiei Române și celorlalte culte religioase recunoscute, reprezentanților Armatei Române, instituțiilor publice competente, mediului academic, organizațiilor societății civile, asociațiilor de veterani și rezerviști, specialiștilor în drept constituțional și ceremonial de stat, precum și tuturor celor interesați.
Îi invităm să transmită observații și propuneri concrete Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților, astfel încât acestea să poată fi analizate în cadrul procedurii parlamentare.
AUR își asumă proiectul, dar asumarea unui proiect nu înseamnă refuzul dialogului. Dimpotrivă: vrem să îl îmbunătățim. Suntem deschiși amendamentelor, observațiilor și criticilor constructive care pot face legea mai clară, mai echilibrată și mai bine adaptată realităților societății românești.
Miza proiectului este una care depășește orice partid politic: onorarea corectă a simbolurilor fundamentale ale statului român – Drapelul, Stema, Imnul și Ziua Națională – precum și consolidarea legăturii dintre demnitarii români și statul român căruia îi servesc și față de care și-au asumat obligații și jurăminte.
Simbolurile naționale nu sunt ale AUR, ale unui alt partid sau ale unei anumite majorități politice. Ele aparțin tuturor românilor. Tocmai de aceea, regulile prin care acestea sunt onorate trebuie discutate cu seriozitate, fără excese și fără transformarea subiectului într-o armă de confruntare politică.
Nu ne dorim să amplificăm tensiunile existente în societate. Ne dorim ca reacțiile apărute în spațiul public să fie transformate într-o dezbatere instituțională, deschisă și constructivă, din care proiectul să iasă mai bun.
Mulțumim anticipat tuturor instituțiilor, organizațiilor, specialiștilor și cetățenilor care vor răspunde acestei invitații. Așteptăm propuneri, observații și critici constructive – critici care urmăresc îmbunătățirea proiectului, nu blocarea din principiu a oricărei reglementări privind respectarea și onorarea simbolurilor naționale.
Ne asumăm proiectul. Suntem deschiși să îl corectăm și să îl îmbunătățim. Iar dezbaterea trebuie să aibă loc transparent, în Parlament, împreună cu Comisia pentru apărare a Camerei Deputaților și cu toți cei interesați.
Sunt penibili cu proiectul asta. Pana si Biserica l-a criticat din cauza „rugaciunii” inclusa in draft.
Câteva observații:
1.Adevăratul Imn al ROMÂNIEI – „Trei culori” de Ciprian Porumbescu și NU acela cu titlu tembel „Deșteaptă-te române”, în care este proslăvit cel mai mare tiran al dacilor/românilor,Traian;
2.Stema României simbolizează tradiția, unitatea și istoria provinciilor istorice ale țării, cu toate că, consider că ar fi trebuit un însemn heraldic unitar și nu pe regiuni, fie ele chiar și istorice!
În mod tradițional, când se vorbește despre istoria spațiului românesc, teritoriul este împărțit în 7 mari provincii istorice și NU 5, nemaivorbind de faptul, TOTAL INADMISIBIL prin care se comite o gravă nesocotire a adevărului istoric, prin păstrarea la loc de cinste în stema de stat a României, ca emblemă a Transilvaniei, a însemnelor heraldice discriminatorii ale celor trei „naţiuni” privilegiate (ungurii, sașii și secuii), excluzându-i pe români.
Pentru „specialiștii” care au pus „umarul”, după 1990, în doua rânduri, la această așa-zisă Stemă a României, le prezint cele 7 provincii istorice românești care reprezintă regiunile tradiționale ce au format, de-a lungul istoriei, spațiul cultural și geografic românesc. Acestea sunt:
*Țara Românească (Valahia): Situată în sudul României, delimitată de Munții Carpați la nord și Dunăre la sud. A fost formată prin unirea mai multor cnezate și voievodate, fiind împărțită tradițional în Muntenia și Oltenia.
*Moldova: Regiune așezată în nord-est, care istoric se întindea de la Carpații Orientali până la râul Nistru. Astăzi, teritoriul său istoric este împărțit între România (regiunea Moldova), Republica Moldova și Ucraina (nordul Bucovinei și Basarabia de Sud).
*Transilvania: Situată în interiorul arcului carpatic. Este regiunea centrală a țării, cu o istorie multiculturală complexă, legată strâns de evoluția statelor din Europa Centrală.
*Dobrogea:Regiunea dintre Dunăre și Marea Neagră, cunoscută pentru diversitatea sa etnică și culturală, fiind poarta de ieșire la mare a României.
*Banat:Regiune istorică din vestul țării, delimitată de râurile Mureș, Tisa, Dunăre și munții Poiana Ruscă/Tarcău. Teritoriul istoric este împărțit astăzi între România, Serbia și Ungaria.
*Crișana:Situată în vest, la nord de râul Mureș și la vest de Munții Apuseni, numită astfel după râurile Criș care o traversează.
*Maramureș:Regiune muntoasă din nordul extrem, renumită pentru păstrarea tradițiilor și a arhitecturii din lemn. Partea sa de nord aparține în prezent Ucrainei;
3.Având în vedere Coroana de oțel(discutabilă și această reprezentare) așezată pe capul acvilei, ce reprezintă suveranitatea, independența și onoarea armatei române obținute în Războiul de Independență, firesc ar fi, ca Ziua Națională sa fie celebrată la 9 mai, ZIUA INDEPENDENTEI ROMÂNIEI, ziua în care la 1877 Mihail Kogălniceanu a rostit celebra frază „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”, în cadrul discursului susținut în Adunarea Deputaților, așa cu de altfel cele mai multe țări sărbătoresc Ziua națională de ziua când au obținut independența.
PS Referitor la Stema României un punct de vedere pertinent, documentat îl găsiți în „Adevărul privind Stema Romaniei”
(Extras din cartea: CULTURA
ROMĂNIA MODERNĂ ŞI IDEALURILE NAŢIONALE
Prof. Ioan Silviu Nistor
Cluj Napoca