Băsescu: Am cerut NATO să își asume asigurarea securității energetice și cibernetice

Președintele Traian Băsescu a declarat, duminică, că a solicitat în Consiliul Nord-Atlantic ca NATO să dezvolte și să asigure capacități de intervenție în probleme de securitate energetică, dar și să intervină în combaterea terorismului cibernetic.

„Dacă până acum Alianța a fost practică și pragmatică în lupta împotriva terorismului, în probleme de securitate energetică și securitate cibernetică au rămas doar declarații politice. De aceea, în poziția exprimată de România am arătat că este necesară creșterea capacității NATO de a identifica zonele de vulnerabilitate a capacităților energetice, fie că vorbim de infrastructuri de transport de petrol și gaze, fie că vorbim de producerea de energie electrică, de exemplu în centrale nucleare. Alianța, alături de ceea ce se face și până acum de către state, prin propriile lor instituții, Alianța ar trebui să își facă o prioritate din sesizarea vulnerabilităților în domeniul energetic”, a detaliat președintele Băsescu.

Președintele crede că NATO „trebuie să aibă planuri de intervenție acolo unde detectează vulnerabilități”.

„Este foarte clar că cea mai elaborată structură la nivel global este NATO și un accident nuclear, spre exemplu, ar putea fi combătut mult mai compact, mai eficient dacă însuși NATO ar avea planuri de intervenție pentru astfel de situații”, a argumentat Băsescu, într-o conferință de presă, susținută duminică seara, la Chicago.

INEDIT Planta care „crește” cristale din metale rare. Ce este fitomineritul

09:26

ULTIMA ORĂ Președintele Nicușor Dan, după ce și-a exprimat votul: „Am ales pe cineva care nu se apropie de zona de corupție”

09:25

El a adăugat că a solicitat și creșterea capabilităților NATO de prevenire a terorismului cibernetic.

De asemenea, președintele a arătat că a susținut în intervenția sa din Consiliul NATO conceptul de „smart defense” lansat de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

„Acest concept, introdus la inițiativa secretarului general al NATO, este un sistem care răspunde cel puțin în momentul de față realităților economice ale statelor membre. Adică, el face ca mai multe state împreună să poată utiliza aceleași facilități. Spre exemplu, mentenanța pentru avioanele de luptă, atunci când ele sunt de același tip, se poate face pe o singură structură logistică a uneia dintre țări, fie că este Polonia, fie că este România, Croația sau un alt stat membru. Sau, pregătirea echipajelor pentru mașinile de luptă antimină pe care le folosim acum în Afganistan, se poate face întreținerea și pregătirea militarilor pentru utilizarea acestor mașini de luptă ori de către SUA, ori de către România, ori de către un alt stat care le are în dotare, în așa fel încât să nu cheltuiască fiecare stat pentru asigurarea părții logistice, pentru întreținerea acestor mașini de luptă sau pentru pregătirea echipajelor”, a enumerat președintele.

Președintele a mai amintit despre Centrul HUMIT din România, în care se pregătește „personal uman pentru culegere de informații în teritorii ostile” și de centrul de la Oradea, unde se pregătesc „și militari români, și militari turci și francezi și de orice altă naționalitate, care ar solicita acest tip de pregătire”, sau de pregătirea piloților de elicoptere sau de avioane.

„Nu are rost să ne facem fiecare simulatoarele noastre, instructorii noștri, când ne putem pregăti personalul în centrele deja existente”, a explicat șeful statului.

El a precizat că România a anunțat participare la 31 de programe din lista de 140 de programe posibile propuse de secretarul general al NATO pentru a fi puse la comun în baza conceptului „Smart Defense”.

„Inclusiv la training pentru piloți, ceea ce nu ne-ar mai obliga să ne cumpărăm simulatoare, ci să îi instruim la aliați”, a evidențiat Băsescu.

Totodată, el a arătat că a susținut interconectarea capabilităților Alianței, trăgând un semna de alarmă că procesele de restructurare a armatelor țărilor membre, pe fondul crizei economice, trebuie coordonate și să nu afecteze capacitatea de ripostă a NATO, de a putea răspunde la nevoie și „neprevăzutului”.

„Criza economică a făcut ca unele state să treacă la un proces accelerat de restructurare a propriilor lor armate, proces care nu este în coordonare cu NATO. NATO mizează pe niște capabilități militare. Dacă fiecare ne apucăm și ne restructurăm armatele pentru că este criză, reducem resursa financiară și diminuăm capabilitățile propriilor noastre armate, deci pare a fi un moment care trebuie analizat”, a mai spus președintele Băsescu.