Băsescu merge în America Latină la 40 de ani după „hermano presidente” Ceaușescu

Președintele Traian Băsescu merge șase zile în America de Sud. „Era să-mi termin al doilea mandat și să nu ajung în America Latină”, a tras șeful statului linie înainte de a decola vineri dimineață spre Chile, la Summitul statelor UE cu țările din America de Sud, după care are programată o vizită de două zile în Peru, ca răspuns la o invitație din 2006.

AVERTIZARE ANM: Se schimbă brusc vremea în toată țara. Vezi aici PROGNOZA METEO PENTRU ORAȘUL TĂU

În delegația oficială a fost cooptat și ministrul de Externe, Titus Corlățean, Traian Băsescu fiind însoțit și de cinci dintre consilierii săi. La Lima, președintele are programate trei întâlniri: cu șeful statului, Ollanta Moisés Humala Tasso, cu președintele Congresului Peruan, Victor Isla Rojas, și cu primarul orașului, Susana Villarán de la Puente.

Primul și ultimul președinte care a ajuns până acum în Peru a fost Nicolae Ceaușescu. Din 1973 încoace, titularul cu cel mai mare rang al vizitelor la Lima a rămas Nicolae Văcăroiu, care, în 2003 și-a luat și soția în turneul parlamentar din America Latină decontat la 70.000 de euro. De atunci, aleșii rămași fără bani de deplasări în țări îndepărtate au tras concluzia că parlamentarismul peruan nu mai reprezintă o preocupare.

„Doar n-o să facem acuma grup de prietenie online!”, se justifică senatorul Laurențiu Coca, membru în grupul de prietenie cu Republica Peru, contactat de gândul. Președintele grupului e și mai sincer: „Dacă președintele își ia aparatul de fotografiat și se duce în vacanță îi pot face o propunere, altfel nu”, spune deputatul Gigel Știrbu, rezervat să intre în vreo discuție despre construcția politică a statului cu care a fost „prieten” sau despre partidele din Peru.

Chiar dacă Peru este a treia economie din America Latină, dupa Mexic și Chile, exporturile produselor românești, în primul rând mașini și utilaje, se rezumă la 5 milioane de dolari anual, cam cât exportă și peruanii în România.

„Hermano presidente” Nicolae Ceaușescu

Primul și ultimul președinte care a ajuns până acum în Peru a fost Nicolae Ceaușescu. În 1973, anul de apogeu al ieșirilor sale externe, cu puțin înainte de vizita în Statele Unite la invitația lui Richard Nixon, Ceaușescu, președintele Consiliului de stat la acea vreme, făcea alături de consoartă un turneu de aproape o lună în America Latină. O lua, previzibil, din Cuba, pe 30 august și sfârșea în Peru, într-o vizită de 5 zile, după Costa Rica, Venezuela, Columbia și Ecuador.

În imaginile propagandistice de arhivă, apare un prim-plan istoric: peruvienii în balcoane afișând un banner definitoriu pentru „relația de prietenie dintre cele două state”: „Bine ați venit, hermano presidente de la Republica Socialista de Rumania, Nicolae Ceaușescu CTRP” și secretarul general al PCR primit cu onoruri militare și avioane de luptă survolând demonstrativ aeroportul. Plus o fotografie cu Elena Ceaușescu admirând un papagal.

Văcăroiu, Tărăcilă și soțiile în vizită de lucru

Rămasă în așteptare, prietenia cu Peru a fost dezmorțită de Nicolae Văcăroiu. Prima oară s-a încumetat spre Lima în mai ’94. Era prim-ministru. Așa a apărut acordul pentru promovarea și protejarea investițiilor. Unsprezece ani mai târziu în România abia se puteau număra 34 de firme mixte româno-peruane, în documentele ambasadei.

Văcăroiu a revenit însă în Peru, ba chiar le-a sugerat și lui Adrian Năstase și Ion Iliescu câte o vizită, ambele rămase însă numai pe hârtie.

În mai 2003, vizita grupului celor șapte senatori conduși de Nicolae Văcăroiu în America de Sud era consemnată ca un succes de 70.000 de dolari, cât costase deplasarea. Chile, Peru si Columbia, zece zile din care presa vremii a reținut prezența nevestelor Marilena Văcăroiu și Aurica Tărăcilă, parte a turneului oficial. La întoarcere, Vacaroiu însuși a apreciat deplasarea drept una „de succes” și a anunțat solemn că i-a cerut și premierului Adrian Năstase să-și programeze o vizită similară în octombrie, în care să ia însă și „peste o suta de oameni de afaceri”.

În urmă a rămas un raport, unul „în detaliu”: „O să facem un raport în detaliu cu tot ceea ce înseamnă cerere și ofertă de produse și servicii în cele trei state”.

Cum a ratat Iliescu „intensificarea dialogului”

Adrian Năstase n-a mai apucat să meragă în Peru. L-a primit în schimb în mandatul său de premier pe ministrul de Externe, Allan Wagner Tizon cu care a convenit să combată evaziunea fiscală printr-un acord comun rămas în așteptare. Până la finalizarea negocierilor, Năstase și-a stabilit atunci un alt obiectiv: „colaborarea dintre mijloacele de comunicare în masă și cu deosebire dintre instituțiile publice de radio și televiziune, care pot contribui la îmbunătățirea cunoașterii realităților actuale din România și respectiv, Peru”.

Vizita la Lima, programată oficial și anunțată pentru primul semestru al lui 2003, nu i-a mai ieșit nici președintelui Ion Iliescu în cele din urmă, ratând astfel șansa „să contribuie decisiv la intensificarea dialogului româno-peruan la nivel înalt, precum și la relansarea raporturilor economice bilaterale” cum își propusese inițial. Un președinte peruan a venit însă la București. În 1998, președintele Emil Constantinescu l-a primit la Cotroceni pe Alberto Fujimori Fujimori.

Președinții Emil Constantionescu și Alberto Fujimori Fujimori. Foto: Arhiva personală a președintelui Emil Constantinescu

Cei 65 de ani de relații diplomatice s-au sărbătorit ulterior fără mult fast printr-o promisiune reciprocă de colaborare pentru expoziții de artă modernă contemporană, educație fizică și sport și de schimb de informații culturale.

Parlamentarii prieteni cu Peru: „Astea sunt destinații exotice. Nu se aprobă deplasări externe”

Relația cu Peru nu i-a preocupat mai mult nici pe parlamentari. În scripte, Parlamentul are un grup de prietenie special cu această țară, din care, în ultima legislatură încheiată, a făcut parte inclusiv Dan Ilie Morega. Pentru parlamentari, grupul de prietenie are însă ca sinonim oportunitatea deplasărilor în țări îndepărtate. „Am fost în criză. Ați avut impresia că am avut vreo relație? Astea sunt destinații exotice. Nu se aprobă deplasări externe”, justifică senatorul PSD Laurențiu Coca, membru și el al grupului de prietenie cu Peru.

Fără bani, aleșii uninominali au renunțat la preocuparea parlamentarismului de la Lima. „Grupurile acestea se constituie în vederea unor vizite reciproce. Doar n-o să facem acuma grup de prietenie online! În Peru nu a fost nicio posibilitate să facem o vizită. Mie îmi pare foarte rău. Era și o experiență profesională, un câștig deosebit. Eu sunt licențiat în Științe Politice, dar sunt și inginer minier. Până în 89, am fost în vreo 80 de țări”, spune Coca.

Însuși președintele grupului, liberalul Gigel Știrbu, o recunoaște: „În patru ani, cât am fost președinte al grupului, nu am avut niciun fel de legătură din punct de vedere al grupului de prietenie. Sigur, se pot stabili și alte mijloace de contact, dar nu au existat. Am avut, în schimb o relație bilaterală cu Thailanda. Cu Peru, nu”.

Turist pe cont propriu în Peru, cu soția, Știrbu se declară încântat de America Latină. Când vine vorba de modelul politic, de partidele peruane, încheie însă scurt: „Sunt în aeroport, îmi pare rău, trebuie să fac check-in-ul”. Nici președintelui Traian Băsescu nu i-ar face nicio propunere de inițiativă politică odată ajuns în Peru. Dacă ar fi fost turist, însă, era cu totul altceva: „Dacă președintele își ia aparatul de fotografiat și se duce în vacanță îi pot face o propunere, altfel nu, are Minister de Externe și consilieri”.