Bugetele MApN, MAI, SRI, SIE, SPP și STS nu au trecut de CSAT. Băsescu le amână „până când Guvernul va avea o imagine clară a resurselor”

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat astăzi bugetul ipotetic „pentru primul an de război” valabil în perioada 2014-2016 ca parte a unui plan de măsuri de apărare, dar nu și proiectele de buget pentru MApN, MAI, SRI, SIE, SPP și STS în 2015, considerând că Guvernul nu are încă „o imagine clară” a veniturilor pentru anul viitor. Într-un comunicat trimis la finalul ședinței conduse de președintele Traian Băsesu, Președinția a anunțat că „„membrii Consiliului au decis ca avizarea acestora să se facă după ce Guvernul va avea o imagine clară a resurselor pe care le are la dispoziție”.

În această situație, pentru a avea o lege a bugetului de stat înaintea vacanței parlamentare, ar fi necesar ca Băsescu să convoace încă o ședință a CSAT până la finalul mandatului său pentru a aproba proiectele de buget ale instituțiilor cu atribuții în domeniul siguranței naționale. Dacă Guvernul nu va identifica însă în următoarele săptămâni sursele de venit pe care Băsescu le-a cerut astăzi, ar urma ca adoptarea și implicit promulgarea Legii bugetului pe 2015 să se amâne până după începerea mandatului președintelui ales pe 16 noiembrie, Klaus Iohannis.

Înainte de a pleca de la Cotroceni, Băsescu a cerut Guvernului în CSAT o nouă strategie energetică „prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazul natural din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României și al Republicii Moldova, iar surplusul să fie utilizat pentru export”.

Președinția nu trasează o legătură directă între discuția despre o nouă strategie energetică și cea legată de criza din Ucraina, comunicatul oficial menționând însă că „în ceea ce privește evaluarea consecințelor acestei crize, membrii Consiliului au concluzionat că afectează domenii de interes strategic ale României, precum securitatea maritimă și aeriană, economică, amenințări asimetrice, dar și dimensiunea politică a relațiilor României cu statele din regiune, pe de o parte, și cu Rusia, pe de alta”. Concluzia CSAT a fsot aceea că „pentru România, devin prioritare atât consolidarea mijloacelor proprii de apărare, cât și a celor de politică externă”, enumerându-se concret „creșterea eficienței raporturilor cu statele UE/NATO”, „susținerea parcursului european al Republicii Moldova” și „crearea unui cadru propice pentru consolidarea dialogului cu Kiev”.

În privința participării armatei la misiunea NATO Resolute Support din Afganistan în 2005, CSAT a aprobat suplimentarea numărului de militari cu 450, fără a se depăși însă plafonul de 600. Pentru misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2015, Consiliul a validat dislocarea unui număr de 895 de militari, cu 416 mai puțini decât în 2014. MAI pe de altă parte va trimite în misiuni NATO, UE, OSCE și ONU cu 1.183 de militari și polițiști, cu 392 mai mulți decât anul acesta. „Efortul principal va fi reprezentat de participarea cu forțe și mijloace la misiunea NATO din Afganistan – Resolute Support Mission (RSM), concomitent cu menținerea participării la operațiile NATO KFOR și UE ALTHEA din teatrul de operații din Balcani”, se arată în comunicatul Președinției.