Când vor fi adoptate Legile justiției. Termenul dat de președintele Senatului

„În mod normal ne dorim ca săptămâna viitoare să le adoptăm (legile justiției – n.r) în Senat, care este camera decizională. S-au făcut toate acele modificări necesare ca urmare a deciziilor Curții Constituționale.(…) Am văzut că este o lipsă de cunoaștere a modului în care au fost formulate anumite propuneri în cadrul legilor de reformă ale Justiției, am văzut că există o necunoaștere a faptului că anumite modificări au fost necesare ca urmare a deciziilor Curții, și nu se cunoaște nici de cei care au depus obiecțiile de neconstituționalitate. E vorba exact de atribuțiile președintelui României referitor la numirile de la ÎCCJ”, a spus Tăriceanu.

Acesta a adăugat că legile justiției, după ce au fost adoptate în Parlament, lăsau președintelui României aceste prerogative, deși Constituția nu i le conferă.

SOCIAL Ce poți să faci cu 100 de euro de Revelion. Ce își permit românii să cumpere, de fapt

18:16

SOCIAL Gest incredibil al unui șofer implicat într-un accident în sectorul 5. Bărbatul a lovit intenționat ambulanțele venite să-i acorde primul ajutor

18:09

„Atunci ar fi fost obligatoriu să spunem >. Noi nu am umblat la acest lucru. A fost sesizată Curtea Constituțională. Curtea a fost sesizată cu acest subiect, sper să nu greșesc, chiar de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Și Curtea Constituțională a decis că aceste prerogative trebuie să revină CSM ca garant al independenței Justiției, probabil considerând că președintele este un factor politic. Există o nedumerire pe care am sesizat-o ieri în legătură cu acest lucru crezându-se că Coaliția este cea care a făcut aceste modificări cu intenția vădită de a-i știrbi din atribuții președintelui. Ei bine, nu!”, a susținut Călin Popescu-Tăriceanu.

Prin modificările aduse Legilor 303/2004 și 317/2004, CSM primește atribuțiile de numire și revocare a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele României fiind eliminat din procedură.

Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că președintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor stagiari. Legea prevedea că președintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor și procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.