CCR a respins sesizarea lui Tăriceanu în cazul Belina. Ancheta DNA merge mai departe. Reacția lui Dragnea. UPDATE

„Curtea, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a respins sesizarea și a constatat că nu există un conflict de natură constituțională între Guvernul României și Ministerul Public”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu.

Au fost șapte voturi exprimate în ceea ce privește sesizarea făcută de către președintele Senatului, nepronunțându-se Maya Teodoroiu și Ștefan Minea care au lipsit de la deliberările pe această sesizare care au avut loc săptămâna trecută.

Șeful PSD, Liviu Dragnea, a evitat să se pronunțe pe decizia Curții, susținând că așteaptă să vadă comunicatul judecătorilor constituționali.

MARIUS TUCĂ SHOW Victor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”

00:00

ULTIMA ORĂ O explozie puternică a zguduit Monaco în această seară. Un bărbat a fost observat că a plasat un pachet suspect. Autoritățile suspectează un atentat

23:41

Decizia CCR a fost programată inițial pentru 16 noiembrie însă Curtea și-a mai acordat o săptămână pentru a analiza sesizarea. La ședința de săptămâna trecută a fost prezent și ministrul Justiției, Tudorel Toader, care a susținut că aprecierea legalității unei hotărâri de guvern este de competența instanței de contencios-administrativ, iar oportunitatea este de competența decidentului, nu a procurorilor DNA.

Un procuror DNA, prezent și el la ședință, a declarat că o acceptare a conflictului constituțional, cerut de Călin Popescu Tăriceanu, echivalează cu o exonerare de răspundere penală a funcționarilor publici cu rang înalt.

La finalul ședinței, președintele Curții, Valer Dorneanu, a anunțat că decizia va fi pronunțată pe 23 noiembrie. „Am amânat cauza pe 23 noiembrie pentru aprofundare. Nu se va repune pe rol, s-au amânat deliberările. N-am cerut niciun fel de explicații, nici informații suplimentare, pur și simplu pentru o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susținute azi în ședință”, a spus Dorneanu.

Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia Curții, președintele CCR a răspuns: „Noi ne luăm după Constituție, după practica noastră. Nu eliminăm niciodată hotărârile pe care le dau instanțele judecătorești, dacă ele sunt necesare cauzei și ne pot influența”.

Chestionat dacă decizia CCR în cazul OUG 13 poate fi considerată un precedent pentru cauza Belina, Dorneanu a precizat: „Nu poate fi considerată niciun precedent dacă ea nu are o relevanță exactă. De la caz la caz, noi apreciem în ce măsură și cât o decizie de-a noastră anterioară se potrivește cu cauza pe care noi o analizăm acum”.

Pe 23 octombrie, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a depus la Curtea Constituțională o sesizare privind cercetările DNA legate de modul cum au fost adoptate în Guvern hotărârile referitoare la insula Belina.

„Președintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, a cerut astăzi Curții Constituționale a României să constate și să soluționeze conflictul juridic de natură constituțională între Guvernul României, pe de o parte și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, pe de altă parte. Așa cum se precizează în solicitarea către Curtea Constituțională a României, conflictul juridic a intervenit ca urmare a cercetării penale a Direcției Naționale Anticorupției asupra legalității Hotarârii Guvernului nr.858/2013, respectiv, a Hotărârii Guvernului nr.943/2013”, informa biroul de presă al Senatului.

Potrivit sesizării lui Tăriceanu, conflictul juridic de natură constituțională este generat de începerea urmăririi penale privind adoptarea unor hotărâri de Guvern. „Or, potrivit celor statuate chiar de către Curtea Constituțională, adoptarea hotărârilor de Guvern dă expresie competenței originare a Guvernului”, susținea președintele Senatului.

Acesta a solicitat CCR să constate existența conflictului juridic între Ministerul Public și Guvern și, totodată, să constate că acest conflict are drept cauză faptul că DNA și-a arogat competența de anchetare a oportunității și legalității elaborării celor două hotărâri. O altă cerere a lui Tăriceanu căte CCR este „să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanțele, împrejurările, oportunitatea și legalitatea hotarârilor de Guvern.”