Cele 296 de zile ale coabitării Ponta – Băsescu. Cine a călcat primul peste Pacea de la Cotroceni

Cele 296 de zile ale coabitării Ponta - Băsescu. Cine a călcat primul peste Pacea de la Cotroceni
Publicat: 04/10/2013, 09:21
Actualizat: 18/03/2015, 19:19

După 296 de zile, cât înțelegerea dintre președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta a fost recunoscută ca valabilă, de ambele părți, niciul dintre marile angajamente politice asumate la momentul semnării Păcii de la Cotroceni nu este nici măcar aproape de a fi realizat. Regionalizarea, reforma electorală și revizuirea Constituției au fost amânate cu cel puțin un an, în timp ce „noua Lege a Sănătății” este abia în faza de dezbatere publică.

Cât despre aderarea la Spațiul Schengen, unul din argumentele care au motivat semnarea pactului și punerea lui în brațele tuturor liderilor europeni la Summitul UE din decembrie 2012, ținta poate fi deja considerată ratată inclusiv pentru prima parte a anului 2014 în condițiile amânării raportului MCV și al alegerilor europarlamentare din vară.

Cu toate acestea, în pregătirea anului electoral 2014, pactul este pe cale să fie denunțat oficial, cu toate că nici Traian Băsescu, nici Victor Ponta nu se află la prima încălcare a acordului.

TEXTUL INTEGRAL AL ACORDULUI DE COLABORARE

În 10 luni și jumătate, cât coabitarea a funcționat oficial în România, președintele și premierul s-au pus de acord asupra numirii procurorilor șefi Tiberiu Nițu (Parchetul General), Laura Codruța Kovesi (DNA), Alina Bica (DIICOT) și a adjuncților lor, au depăsit interimatul de la Avocatul Poporului prin numirea lui Anastasiu Crișu, agreat de USL, au finalizat înlocuirea miniștrilor Transporturilor și Justiției fără intervenția CCR, au convenit asupra noilor nume de ambasadori în capital-cheie ca Washington, Moscova și Paris, au ieșit cu un punct de vedere comun legat de explorarea și exploatarea gazelor de șist, Băsescu mandatându-l pe Ponta inclusiv să reprezinte România la Consiliul European la discuția despre politica energetică a UE.

Un acord politic întins pe 6 pagini și semnat de Victor Ponta și de Traian Băsescu, conform notițelor prezidențiale, pe 12.12.2012 la ora 22.50, pactul de colaborare instituțională enumeră câteva angajamente comune, unele politice, altele de conduită și arată, cel puțin în scripte, cum ar trebui să se regleze conflictele apărute între președinte și prim-ministru. Ambii semnatari l-au încălcat, prin pozițiile lor publice, după nici două luni de la semnare.

Cine și când a încălcat pactul

Încălcarea pactului de colaborare, chiar dacă nu a fost explicit reclamată de Ponta sau de Băsescu nu este însă o premieră. Încă din primele paragrafe, președintele și premierul se angajau să respecte, cât timp împart puterea, „principii și valori comune”.

1. Orientarea strategică a României apartenența la NATO și UE, Parteneriatul Strategic cu SUA, regulile europene ale competiției și economiei de piață și ale democrației sunt intangibile Îndeplinit

Din informațiile publice, nici Ponta, nici Băsescu nu au făcut o opțiune din a schimba orientarea României spre UE și NATO. Cu pactul semnat și trimis cancelariilor europene, premierul și-a făcut intrarea în 2013 în capitale ca Berlin, Paris sau Helsinki, reabilitându-și imaginea la Bruxelles după criza politică din 2012. La sfârșitul lunii, Ponta are programată intrarea la Casa Albă.

2. Securitea RomânieiÎndeplinit

Nu există inflormații publice că Ponta sau Băsescu ar fi afectat securitatea României. Singurele divergențe care au pus în discuțiile modul în care acționează serviciile de informații românești au apărut pe 19 iulie, la aducerea în țară a lui Omar Hayssam. Dacă președintele a susținut atunci deschis că „România a efectuat o operațiune neautorizată pe teritoriul unui alt stat”, fără alte explicații, premierul l-a contrazis. „Când lucrezi cu iresponsabili trebuie să-ți asumi și aceste riscuri”, a comentat atunci Ponta, reclamând că o parte din consilierii prezidențiali „au încercat să deturneze politic pentru mișcarea lor de doi bani o chestiune importantă pentru stat”.

3. Independența Justiției și supremația legii, statului de dreptÎncălcat

„Independența justiției s-a prăbușit ieri cu binecuvântarea lui Ponta și asta mă face să mă îndrept spre denunțarea pactului și informarea tuturor partenerilor în fața cărora mi-am pus obrazul”, a spus Băsescu joi dimineață, într-un interviu transmis la B1. Valul de critici la adresa premierului care „a intrat cu bocancii în Justiție de dragul lui Dragnea” a venit ca urmare a revocării procurorului Lucian Papici, cel care a instrumentat dosarul vicepremierului Liviu Dragnea, din funcția de șef al Secție I a DNA.

Printre altele, Băsescu și Ponta s-au angajat în scris în decembrie să nu atace și să denigreze Justiția, să garanteze păstrarea atribuțiilor instituțiilor statului de drept și „să consolideze independența justiției în raport cu influența politică”.

În aprilie, cei doi se puneau de acord asupra numelor șefilor de parchete, printr-o negociere politică denunțată de societatea civilă și de liberali drept „troc”. Strategia comună contravenea pactului de coabitare care cerea „Introducerea unui proces transparent de numire care să presupună candidaturi deschise, criterii de exteriență profesională, integritate și rezultate pozitive în acțiunea anticorupție”. La acel moment, președintele garanta că „Justiția nu se va prăbuși și nici nu va fi subordonată politic” în mandatul lui Nițu.

Unul dintre puținele angajamente bifate rapid după instaurarea păcii de la Cotroceni din decembrie 2012 a fost „numirea în funcția de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare”, în persoana lui Anastasiu Crișu.

4. Prioritățile de apărare ale României – Îndeplinit parțial

În urma negocierilor din ultimele luni, România va cumpăra, cu aproximativ 670 de milioane de euro, 12 avioane multirol F-16 A/B MLU M 5.2 din Portugalia, urmând ca Statele Unite să furnizeze muniția, armamentul, să completeze pachetul logistic și serviciul de instruire. Acestea vor înlocui treptat MIG-urile începând din 2015. Cu aprobarea CSAT, Guvernul a trecut prin Parlament un proiect de lege în acest sens, în luna septembrie fiind aprobată semnarea contractului cu portughezii.

Angajamentele uitate ale lui Băsescu și Ponta

Dincolo de principii, acordul stabilea câteva angajamente comune, mai ales pentru situațiile în care atribuțiile constituționale sunt neclare sau au dus în ultimii ani la conflicte.

1. Băsescu și Ponta conveneau, cu Liviu Dragnea și Crin Antonescu martori, „că se vor respecta și se vor abține în a lansa dispute politice pe teme legate de angajamentele României față de instituțiile internaționale” Îndeplinit parțial

Primele contre au apărut. Sub forma unor ironii, încă din ianuarie, când FMI a amânat negocierea unui nou acord cu câteva luni, având în vedere lipsa unor progrese ale Guvernului. „Nu am îndoială că Guvernul negociază cu toată forța și capacitatea lui impozitul regresiv. Vă aduceți aminte, maximum 16%, cât este cota unică acum, și promiteau reducerea la 12% pentru anumite categorii și la 8%. Știți că m-aștept să anunțe în cursul zilei de astăzi că vor angaja înapoi 2.500 de oameni la Oltchim. Nu am dubii că vor rezolva problema legii sănătății, legea reorganizării administrative, privatizarea CFR Marfă, trebuie să stabilească niște condiții și eu vreau ca Guvernul să nu fie împiedicat de prezența mea”, justifica Băsescu pe 22 ianuarie de ce a refuzat „în mod politicos” o întâlnire cu delegația FMI.

2. Președintele și premierul se angajau „să se abțină de la atacuri la adresa instituțiilor statului de drept (…) optând să coopereze în pozițiile comune față de FMI, BM, Comisia Europeană, NATO, MCV, Schengen etc” Îndeplinit parțial

Chiar dacă nu s-au mai întâlnit față în față de câteva luni, cu excepția unei ședințe CSAT, Băsescu și Ponta nu au avut opțiuni contradictorii în privința noului acord cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, care ar urma să fie semnat la finalul acestui an.

Eșecul Schengen, după opoziția fermă a Germaniei din martie, a fost însă pasat între Palate fără a se mai ține cont de pactul de coabitare. „Eu nici n-am ținut miniștri penali în Guvern, nici n-am făcut presiuni pe Justiție, nici n-am dat lovituri pe CSM. Eu îmi asum că mi-am făcut datoria. Căutați responsabilii în altă parte”, sugera Băsescu pe 4 martie, de lângă harta la care desena frontierele securizate ale României, că vina i-ar aparține lui Ponta.

Primul pas în declanșarea conflictului intern îl făcuse ministrul de Externe, Titus Corlățean, care susținuse că România nu va mai fi interesată de această problemă dacă va fi amânată din nou aderarea. Dacă Băsescu l-a somat să nu mai facă astfel de afirmații, Ponta i-a luat apărarea: „De câte ori tace și nu mai face scandal de atâtea ori este mai bine pentru România, pentru că în cei 9 ani în care domnul președinte Băsescu s-a ocupat, mai mult sau mai puțin constituțional, de relațiile României în Europa a ratat absolut toate țintele: avem MCV în continuare, nu am intrat în Schengen, nu suntem nici măcar aproape de euro, deci eșec pe linie”.

3. „Să mențină coeziunea mesajului extern” și „coeziunea mesajului intern pe teme convenite” – Ratat

Primele divergențe legate de mesajele externe au apărut încă din ianuarie, când Victor Ponta susținea că nu va accepta niciodată o legătură Raportul pe Justiție și intrarea României în Spațiul Schengen. „Ceea ce noi am cerut mereu a fost să nu existe o legătură între Schengen și MCV. Și acum ce facem, o creăm noi?”, îi reclama el președintelui.

Băsescu, pe de altă parte, spunea că legătura a fost deja făcută de statele UE și nu mai poate fi negată. „Nu știu de ce, și domnul Ponta, și domnul Crin Antonescu fac ochii mari când le spui: „Uitați-vă și la MCV, chiar dacă nu îi recunoaștem interconexiunea. Dar voi, reprezentanții Guvernului, acceptați că atunci când se dezbate MCV-ul pentru România, în Consiliul Uniunii Europene, toate legăturile, cu putință și fără putință, legate de justiție”. Minciuna trebuie să înceteze”, susținea președintele.

4. Cei doi „vor stabili spațiile de competiție politică” de comun acord, iar „opiniile divergente vor fi oferite ca opțiuni în spațiul public” și nu lansate ca atacuri. O altă regulă era evitarea „confruntărilor publice inutile”, Ponta și Băsescu angajându-se în plus, „să încerce soluționarea diferențelor” – Ratat

Pozițiile publice legate de Roșia Montană, CFR Marfă, investițiile străine în România sau stadiul lucrărilor pe tronsonul de autostradă Arad-Pecica ori pentru Gazoductul Iași-Ungheni au fost tot atâtea motive de dispută politică în care Băsescu și Ponta s-au acuzat reciproc de minciună sau de manipulare.

Publicarea rezultatelor recensământului din 2011 a provocat o nouă dispută politică între Ponta și Băsescu. Datele INS au determinat coabitanții să se întoarcă la criza politică din 2012, dându-i, ipotetic, finaluri diametral opuse.”Am fost peste 50% în 2012 pe 29 iulie, noi, ăștia cu lovitura de stat. Nu ne mai folosește prea mult acum să vedem. Mai bine mai târziu decât niciodată”, a reevaluat Victor Ponta, pe 4 iulie, rezultatele referendumului pentru demiterea președintelui în ipoteza în care s-ar fi luat în calcul, contrar deciziei CCR, numărul de electori recenzați cu câteva luni în urmă.

De pe scările Senatului, unde depunea o coroană la catafalcul fostului premier Radu Vasile, Băsescu a revenit la vechile sentimente față de Ponta. „Dacă a spus așa ceva, arată că a rămas același om lipsit de responsabilitate”, a spus el.

5. Băsescu și Ponta „convin să se consulte ex-ante în privința mandatelor” pe politică europeană și externă Încălcat

Primul tir al acuzațiilor deschise la adresa Guvernului și a premierului post-angajament de coabitare s-a concretizat în iulie, după întoarcerea lui ponta din turneul asiatic, „catastrofal din punct de vedere al eficienței și al imaginii”, în opinia președintelui. „A plecat fără mandat, deși CCR a precizat clar că trebuie să aibă mandat. Sunt lucruri care nu se pot tolera”, a reclamat președintele la Digi 24, susținând că Guvernul Ponta „fură prin lege” în cazul Rompetrol.

Consultarea ex-ante a lipsit însă încă din februarie, când Guvernul a refuzat să trimită la Cotroceni în timp util un punct de vedere oficial înainte de negocierile din Consiliul European pentru banii alocați în exercițiul bugetar 2014-2020. La întoarcerea lui Băsescu, Pontra considera pactul ca fiind deja încălcat.

A funcționat însă trei luni mai târziu, când președintele l-a mandatat pe premier să reprezinte România la Consiliul în care s-a discutat politica energetică.

6. Președintele și premierul „convin să respecte pozițiile formulate de responsabilul constituțional”, „să evite orice fel de blocaj, să discute și să dezbată poziții alternative”Ratat

Așa cum a fost pus pe hârtie, pactul de la Cotroceni stabilea așa-numite „spații de cooperare” pentru situațiile în care Constituția impunea o consultare (Elaborarea politicii externe și de cooperare cu MAE, elaborarea politicii în cadrul UE, numirile de generali, numirile de ambasadori, numirea procurorului General, Procurorului șef al DNA sau alte funcții ce reclamă atribuții constituționale ale Președintelui și ale Guvernului, teme de politică internă cu incidență în sfera securității naționale). „Dacă sunt puncte de vedere diferite, va avea prioritate decidentul final”, își treceau Băsescu și Ponta în acord, ca măsură de precauție.

Schema a funcționat doar cinci luni, până când s-a depășit etapa numirii procurorilor-șefi și a nominalizării câtorva ambasadori în posture-cheie – Iulian Buga pentru Washington, Vasile Soare la Moscova.

Ulterior, Băsescu s-a plans că Ponta nu îi mai răspunde la telefon, dar premierul s-a declarat mulțumit că, în lipsa vreunei întâlniri directe cu președintele, s-a evitat un conflict deschis.”Relația mea cu președintele este foarte bună. Nu am mai vorbit din luna mai, deci nu ne mai certăm. Nu ne-am mai întâlnit”, spunea Ponta pe 12 septembrie.

7. Codul de conduită general: „reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire direct la funcția partenerului și la adresarea la plural”. „Părțile se angajează să evite expresiile dure, atacurile de orice fel” Încălcat

Primul care a abandonat adresarea respectuoasă” în favoarea meciului politic deschis a fost Traian Băsescu. „Sunt mai bun ca prim-ministru decât el. Aș vrea să treacă de stadiul de agent constatator”, se plângea Băsescu de Ponta în iulie, după ce îi reclamase în câteva rânduri că „a plagiat două lucrări” și că „e mincinos”.

Apropo de ticăloșie și de tupeu, după ce îi faci dosar penal unuia dintre cei mai buni medici din România, mai ai și nesimțirea să îl suni la telefon să îl rogi să ajute pe cineva”, spunea Victor Ponta în contextul scandalului legat de regele Cioabă.

Acuzații de incompetență și „poziții de vară, la o bere” s-au aruncat între palate și în legătură cu privatizarea controversată a CFR Marfă. „Dragii mei, aveți un guvern care nu a probat că ar fi competent. Oricâte acorduri de coabitare ai avea, ele nu inseamnă și minciună prin omisiune”, susținea Băsescu, în timp ce premierul ataca de la distanță: „Decizia Guvernului e de a ignora pozițiile politicianiste ale lui Băsescu, poziții de vară la bere, de unde o fi”.

Deși există descris în acord, mecanismul de soluționare a conflictelor prin medierea unei comisii de arbitraj formată din consilieri și miniștri nu a fost pus în practică niciodată.

Tentativă de suicid. Marea campioană a ţării a înghiţit un pumn de pastile. A fost...
Suma e colosală! Câți lei a mers darul de nuntă la cununia Simonei Halep cu...
FOTO. Anna Lesko, apariție controversată, fără lenjerie intimă! Imaginile nu lasă loc interpretărilor
10 semne că ai probleme cu circulația sângelui
De ce nu a fost prezent tatal lui Toni Iuruc la nunta fiului sau cu...
Sorana Cîrstea nu merge la nunta Simonei Halep! De ce l-a lăsat singur pe Ion...
Salariul minim pe economie, MAJORAT SEMNIFICATIV în perioada următoare! Ce fericire
Pentagonul confirmă dezvăluirile din presa americană: Generalul Mark Milley a comunicat cu oficiali chinezi în...
Top 7 SUV-uri de familie: modele populare care pot fi cumpărate cu 7.000 de euro...
BANCUL ZILEI – O blondă bine, acostată de câțiva șmecherași
Ludovic Orban, surprins din nou cu țigară și fără mască în spațiu închis
Suma e colosală! Câți lei a mers darul de nuntă la cununia Simonei Halep cu...
Virilitatea lui a INTRAT în istorie. Ce a făcut cu cele 70 de soţii a...
O țară cunoscută și-ar putea schimba numele curând. Titulatura propusă le va suna ciudat europenilor
Horoscop zilnic 17 septembrie. Zodia care azi se va redresa financiar. Ce trebuie să facă,...
O femeie a văzut o „pasăre fericită” într-un copac. S-a apropiat și a încremenit FOTO
Adevărata cauză a morții a celebrului manelist Petrică Cercel
Veste îngrozitoare după moartea lui Petrică Cercel. Florin Salam e în stare gravă
Joia neagră! După moartea lui Petrică Cercel, a venit rândul lui Florin Salam
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Cei mai bogaţi oameni din lume şi un conflict extraterestru care durează de 15 ani....