Cine este Luca Niculescu, premierul desemnat de Nicușor Dan. A fost jurnalist și ambasadorul României la Paris

Luca Niculescu, fost jurnalist devenit ambasador și apoi secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a fost desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru. Profilul său este diferit de cel al unui politician de carieră: nu are în spate un partid și nici experiență în politica internă, dar are 24 de ani de presă, șase ani la conducerea Ambasadei României la Paris și, din 2022, coordonează procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

După cinci ore de consultări cu partidele politice, Nicușor Dan a făcut o nouă nominalizare pentru funcția de premier: Luca Niculescu.

Cine este Luca Niculescu, desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de premier

Născut la București, pe 25 aprilie 1971, Niculescu a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București în 1995 și a urmat un master în Jurnalism European la Strasbourg. Cariera sa profesională începuse însă cu câțiva ani mai devreme. În 1992, pe când era student, a ajuns la Radio Delta, post care avea să devină ulterior RFI România. A trecut prin mai multe etape ale meseriei, de la reporter și redactor la realizator de emisiuni, iar din anul 2000 a devenit redactor-șef al RFI România.

REACȚIE Ședință de urgență la PSD după desemnarea lui Luca Niculescu. Grindeanu: Sfidează matematica / o nouă aventură politică

21:24

REACȚIE George Simion comentează desemnarea lui Luca Niculescu, pentru formarea noului Guvern: „Tot o marionetă”

21:15

În perioada în care conducea redacția, Niculescu povestea că intrase în radio ca student practicant și că jurnalismul l-a obligat să parcurgă toate etapele profesiei. A devenit una dintre vocile cunoscute ale jurnalismului de politică externă din România și a realizat emisiuni la Money Channel și TVR, iar la Digi24 a moderat „Imparțial” și „Pașaport diplomatic”.

• În paralel, a fost corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze, printre care France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération.
• În 2010 a primit distincția „Jurnalistul European al Anului”, acordată de Institutul European din România.

De la jurnalism la diplomație. Șase ani la Paris

Schimbarea majoră de carieră a venit la sfârșitul lui 2015, când președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pentru funcția de ambasador al României în Franța. Niculescu a preluat postul în 2016 și a rămas la Paris până în 2022.

A fost acreditat și în Monaco și Andorra și a reprezentat România în relația cu instituțiile internaționale cu sediul în Franța, inclusiv OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei.

Între 2019 și 2022, a condus și Grupul Ambasadorilor Francofoni din Franța. Înainte ca Macron să ajungă la Palatul Élysée, Ambasada României a găzduit chiar o întâlnire a acestuia cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene.

Într-un interviu acordat în 2021, fostul jurnalist explica și felul în care vedea meseria de diplomat și a folosit o formulare care poate căpăta o altă semnificație în contextul actual:

„Diplomația, ca și jurnalismul, este un sport de contact.”

Niculescu explica atunci că relațiile diplomatice nu se construiesc exclusiv din birou, ci presupun întâlniri, dialog și cunoașterea oamenilor. În plus, într-un alt interviu, acordat la începutul mandatului de ambasador, făcea o distincție între cele două profesii. În opinia sa, jurnalistul învață să vorbească, în timp ce ambasadorul trebuie să învețe și când să tacă, menționa Niculescu.

Niculescu, secretar de stat în MAE și omul care coordonează dosarul OCDE

După încheierea mandatului de la Paris, în 2022, Niculescu s-a întors în administrația centrală. A fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare a României la OCDE.

• Rolul lui Niculescu presupune colaborarea cu numeroase ministere și instituții și coordonarea modificărilor de politici publice necesare pentru îndeplinirea standardelor OCDE.

În mai 2026, Niculescu anunța că România închisese 24 dintre cele 25 de comitete necesare pentru aderare și se afla pe primul loc între cele opt state care au început procesele de aderare în 2022 și 2023.

Într-un discurs despre administrația românească, Niculescu spunea: „În ciuda provocărilor politice, există oameni în administrația publică care își fac treaba.”

Niculescu: „Sunt condamnat să fiu optimist”

Un alt discurs al lui Luca Niculescu, din septembrie 2025, poate oferi indicii despre stilul său public.

• Niculescu a vorbit atunci despre obiectivul aderării României la OCDE și a transmis că este „condamnat să fie optimist” și că misiunea sa este să prezinte partenerilor externi imaginea unei Românii funcționale, orientate spre viitor și capabile să respecte standardele economiilor dezvoltate.
• În aceeași intervenție, fostul jurnalist a povestit că, după revenirea de la Paris, și-a scos televizorul din casă pentru a nu mai urmări televiziunile de știri și pentru a se putea concentra asupra proiectului OCDE.

A mai fost propus pentru un post de ministru în 2026

Numele lui Luca Niculescu nu apare pentru prima dată într-o formulă guvernamentală în acest an. În iunie 2026, premierul desemnat Eugen Tomac l-a inclus în echipa sa drept propunere pentru funcția de ministru al Afacerilor Externe. Cabinetul Tomac nu a ajuns însă să preia guvernarea.

Niculescu a fost luat în calcul și în formula guvernamentală propusă ulterior de Adrian Veștea, tot pentru portofoliul Afacerilor Externe.

Luca Niculescu a fost decorat de Franța

În 2023, a primit Legiunea de Onoare în grad de Comandor, conferită de președintele Republicii Franceze. A fost decorat, de asemenea, cu Ordinul Artelor și Literelor în grad de Comandor și cu Crucea Regală a României.

De la jurnalism la diplomație și administrație, traseul lui Luca Niculescu îl plasează acum într-o poziție diferită de cea în care s-a aflat cea mai mare parte a carierei sale.

Acesta a fost desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de premier și intra într-o cursă politică pentru formarea unui Guvern, într-un moment în care principala necunoscută rămâne susținerea pe care ar putea să o obțină în Parlament.