Cine va REPREZENTA România la Consiliul European, Iohannis sau Ciolacu? Expert în relații internaționale: „Ar fi foarte bine să meargă premierul”

În contextul deciziei Curții Constituționale (CCR), care a stabilit că mandatul președintelui Klaus Iohannis va fi prelungit până la alegerile prezidențiale din mai 2025, întrebarea legată de cine va reprezenta România la reuniunea Consiliului European din februarie devine mai complexă. Deși Iohannis va rămâne în funcție până la depunerea jurământului unui nou președinte ales de români pe 4 și 18 mai, întrebarea este cine va fi mai îndreptățit să participe la Consiliul European din februarie: președintele sau prim-ministrul?

Pe 3 februarie 2025, la Château de Limont, Belgia, va avea loc o reuniune informală a Consiliului European, iar întrebarea care se pune acum este cine va reprezenta România: președintele Klaus Iohannis sau premierul Marcel Ciolacu?

VIDEO EXCLUSIV După 5 ani cu Nicușor Dan la primărie, bucureștenii speră ca noul primar să se țină de cuvânt: „Să ne dea căldură și apă caldă. Ne-am săturat de promisiuni”

06:00

1 AN DE LA ANULARE 5 decembrie. Ziua dinaintea „furtunii politice”. Mesaj-cheie al secretarului de stat american Antony Blinken, miting anti-Georgescu și pro-Europa în Piața Universității

06:00

În acest context, Gândul a discutat cu profesorul de relații internaționale Iordan Bărbulescu despre această dilemă.

Profesorul Iordan Bărbulescu / Sursa: SNSPA

Ce prevede tratatul Uniunii Europene?

Profesorul Iordan Bărbulescu, expert în relații internaționale, explică contextul legal al acestei dileme. Conform Tratatului Uniunii Europene, la Consiliul European participă „șefii de stat sau de guvern”, iar decizia de a trimite pe cineva să reprezinte o țară este lăsată la latitudinea fiecărui stat membru.

Iordan Bărbulescu subliniază faptul că, deși în multe state din Uniunea Europeană prim-ministrul este cel care participă, în România și Franța, președintele are acest rol.

„Conform tratatului Uniunii Europene, articolul 15, la Consiliul European participă șefii de stat sau de guvern. Deci, aici lucrurile sunt clare, fiecare țară decide cine din cei doi participă. Cert este că poate să participe, din perspectiva Uniunii Europene, ori unul, ori celălalt. Ba mai mult, tratatul prevede și posibilitatea ca un stat să fie reprezentat de un alt participant din partea unui alt stat membru”.

Opinia profesorului Bărbulescu: Ar fi bine ca prim-ministrul să reprezinte România

În opinia profesorului Bărbulescu, în contextul actual, „ar fi bine să meargă prim-ministrul” la reuniunea Consiliului European. Argumentele sale sunt legate de natura tematicilor ce sunt discutate la Consiliul European, majoritatea fiind de politică internă, domeniu în care prim-ministrul are responsabilități directe.

„La vremea acelei dezbateri, eu am avut intervenții, am și un articol publicat….Părerea mea era că, cu excepția situațiilor mai speciale, că ar trebui să meargă prim-ministrul, așa cum se face în toate statele. Atenție, excepția asta cu președintele este doar pentru noi și Franța, în toate celelalte state merge prim-ministrul, nu președintele, pentru că sunt competențele diferite”, a mai punctat profesorul Bărbulescu.

Legitimitatea președintelui Iohannis de a reprezenta România, pusă sub semnul întrebării

Întrebat dacă Klaus Iohannis mai are legitimitatea necesară pentru a reprezenta România la nivel european, în contextul deciziei CCR, profesorul Bărbulescu a spus: „Probabil că legitimitatea este în scădere, dacă nu putem spune chiar că nu mai are legitimitatea să mai fie președinte. Da, legal poate să participe, dar legitimitatea este o altă discuție”.

„Este o discuție în Consiliu European, din alea informale….Probabil că în următorul Consiliu, care va fi formal, se va decide ce procente se vor aloca pentru înarmare, că despre asta se discută în principal. Dar fiind vorba de o politică internă, eu cred că ar fi foarte bine să meargă prim-ministrul”, a adăugat Bărbulescu.

Mandatul parlamentar pentru reprezentare

În ceea ce privește mandatul pe care președintele sau prim-ministrul trebuie să-l obțină de la Parlament pentru a reprezenta România la Consiliul European, Iordan Bărbulescu a subliniat că, „democratic, așa este, te duci în fața Parlamentului”.

În cazul în care există teme sensibile, reprezentantul României trebuie să fie transparent și să informeze Parlamentul despre subiectele ce urmează să fie discutate la nivel European.

„Dacă chiar sunt niște discuții, el primește ordinea de zi și dacă știe, din discuțiile pe care le are, dacă există o temă sensibilă, trebuie să informeze Parlamentul la nivelul comisiilor de specialitate”.

Două opțiuni sau o delegare specială?

În cazul în care președintele sau prim-ministrul nu pot participa, există și opțiunea unei delegări speciale. Bărbulescu a adăugat că, potrivit tratatului Uniunii Europene, un stat poate delega un alt membru al Consiliului European pentru a reprezenta interesele sale la reuniune.

„Există și varianta în care, în imposibilitatea de a merge oricare din aceștia (n.red. – președintele sau premierul), poți să ai o reprezentare punctuală printr-un alt reprezentant al unui alt stat. Deci există această a treia variantă”.

Agenda discuțiilor din 3 februarie. Rutte și Starmer, invitați speciali

Potrivit unui comunicat al Consiliului European, liderii Uniunii Europene vor discuta despre apărarea europeană în cadrul unei întâlniri informale ce va avea loc la Château de Limont pe 3 februarie 2025.

În cadrul evenimentului, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost invitat la un prânz, iar prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, va participa la o cină.

„Pe baza principiilor conform cărora Europa trebuie să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare și că avem un interes comun de a coopera mai strâns la nivel european, discuția se va concentra pe:

• dezvoltarea capacităţilor de apărare,
• finanțare, inclusiv mobilizarea de finanțare privată, modul cel mai bun de utilizare a instrumentelor UE și a bugetului UE și opțiuni comune suplimentare care ar putea fi luate în considerare
• consolidarea și aprofundarea parteneriatelor”.

CITEȘTE ȘI: