Consultări la Cotroceni. Partidele politice, așteptate la discuții cu Klaus Iohannis

Potrivit unor surse din Administrația Prezidențială, consultările președintelui Iohannis cu partidele vor avea loc în următoarea săptămână după Sărbătorile de Paște.

De altfel, șeful statului anunța intenția de a chema partidele parlamentare la consultări în conferința de bilanț, la 100 de zile de mandat prezidențial. Ulterior, el scria pe Facebook: „După sărbătorile de Paști, voi relua consultările cu partidele politice și vom evalua cât s-a realizat din calendarul acțiunilor stabilite la începutul sesiunii parlamentare”.

A treia rundă de consultări președinte-partide

Aceasta este cea de-a treia rundă de consultări pe care președintele Klaus Iohannis o organizează, cu partidele parlamentare, de la preluarea mandatului, în decembrie 2014.

SANCȚIUNI Amendă de 350 de euro și 30 de zile fără permis pentru șoferii care conduc prin Grecia cu smartwatch-ul la mână. Explicația autorităților elene

14:32

SURSE Lupte interne pentru putere în partidul Maiei Sandu. Premierul demisionar ar fi pierdut sprijinul șefei statului

14:29

Prima rundă de consultări a avut loc în 12 ianuarie, scopul acestor discuții fiind încheierea unui acord politic cu vederea asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naționale.

Președintele Klaus Iohannnis și reprezentanții partidelor parlamentare au semnat, în urma consultărilor, un Acord politic cu scopul asigurării, în 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru MApN.

A doua rundă de consultări președinte-partide a avut ca tematică prioritățile legislative ale sesiunii parlamentare: votul în diaspora, finanțarea campaniilor și a partidelor și ridicarea imunității parlamentare. Întâlnirile s-au desfășurat în 28 ianuarie.

Klaus Iohannis declara, în urma consultărilor cu partidele politice, că s-a convenit un calendar, care presupunea ca până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare să existe un nou pachet de legi – privind alegerile locale și parlamentare, votul românilor din diaspora, finanțarea partidelor și campaniilor electorale, legea partidelor.

„Mă aștept ca acest calendar să fie respectat. În acest fel vom arăta două lucruri: acela că reforma instituțiilor politice a fost demarată și există cadrul pentru ea. Și că atunci când dezbatem și suntem responsabili, chiar dacă avem păreri diferite, putem construi pentru România. Prin respectarea calendarului convenit, Parlamentul României are în această sesiune oportunitatea de a împlini o așteptare, de a avea un prim rezultat concret și de a începe să recâștige în mod autentic încrederea oamenilor”, preciza președintele Iohannis.

Șefului statului considera că „modificarea legislației privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, precum și o nouă lege a partidelor politice trebuie să conducă la o creștere a transparenței, integrității și participării, dar și la dispariția unor fenomene absolut nedorite precum mita electorală sau turismul electoral”.

„Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat găleți și nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a căror proveniență toată lumea se întreabă, dar nimeni nu răspunde. Am văzut că la aceste capitole aveți deja propuneri care să facă legislația mai clară, mai transparentă, mai riguroasă când vine vorba despre finanțare și mai flexibilă, mai inclusivă, mai deschisă când vine vorba despre încurajarea participării”, spunea Iohannis, după consultările cu partidele.

Respingerea cererilor Justiției în cazurile Șova, Vosganian, Borbely, pe agenda consultărilor de la Cotroceni

Un alt subiect al consultărilor de la Palatul Cotroceni va viza, cel mai probabil, respingerea de către Camera Deputaților și Senat a unor cereri venite din partea Justiției în cazul unor parlamentari.

În 31 martie, președintele Klaus Iohannis declara, în conferința de presă organizată la 100 de zile de la preluarea mandatului, că „cea mai mare nemulțumire” a sa în această perioadă și „cea mai mare restanță” „rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile Justiției, dar și faptul că promisiunea de a face mai transparente și mai simple procedurile care privesc încuviințarea cererilor Justiției nu a fost onorată încă de partide”.

„Fiecare episod în care justiția este blocată în Parlament înseamnă un pas înapoi în recâștigarea încrederii publice și o sursă de pierdere a legitimității, iar efectele depăsesc momentul unui vot. Iar efectele depășesc momentul unui vot”, adăuga el.

Parlamentarii au respins, de la începutul acestui an, trei cereri venite din partea Justiției în cazul unor parlamentari.

Senatul nu a încuviințat, în 25 martie, cererea DNA privind reținerea și arestarea preventivă a lui Dan Șova, iar pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de încuviințare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian. De asemenea, Camera Deputaților a respins, pe 11 martie, cererea de încuviințare a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.

În urma votului în cazul Șova, când Senatul nu a încuviințat reținerea și arestarea preventivă a acestuia ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorității senatorilor, președintele Klaus Iohannis, CSM și PNL au trimis sesizări la Curtea Constituțională.

Curtea Constituțională a acceptat sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii, stabilind că există un conflict juridic de natură constituțională între PICCJ și Senat, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

În plus, Curtea a decis că Senatul are obligația de a redacta hotărârea adoptată în ședința plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviințare a arestării senatorului Dan Șova, de a comunica hotărârea autorităților publice competente și de a o pubica în Monitorul Oficial.

Tot după votul în cazul Șova, Senatul și-a modificat Regulamentul, astfel încât încuviințarea cererilor justiției să se adopte cu votul majorității senatorilor prezenți, iar Parlamentul reunit a modificat Statutul deputaților și senatorilor, în același sens, privind majoritatea simplă pentru adoptarea hotărârilor.

Controversele parlamentare legate de votul în cazul Șova nu au dispărut, după decizia Curții Constituționale, un nou conflict părând a se contura între putere și opoziție pe marginea hotărârii pe care Senatul trebuie să o dea, de respingere sau de adoptare a cererii justiției privind reținerea și arestarea preventivă a senatorului PSD.

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a anunțat, după ședința Curții, că Senatul se va conforma deciziei privind cazul Șova. El a precizat că Senatul va publica în Monitorul Oficial „hotărâre de respingere” a arestării preventive în cazul Șova, adăugând că „în cei 25 de ani de la Revoluție, Parlamentul nu a publicat vreodată în Monitorul Oficial hotărâri negative” și că decizia CC schimbă cutuma parlamentară.

În schimb, PNL consideră că Senatul ar trebui să transmită MO hotărâre prin care constată aprobarea cererii DNA în privința lui Dan Șova. Copreședintele PNL Alina Gorghiu a precizat că, în cazul în care hotărârea este de respingere a solicitării DNA, atunci PNL o va contesta la Curtea Constituțională.